ADN artificial creat în laborator – iată ce urmează
O știre recentă ne anunță că oamenii de știință au reușit, după o muncă de 15 ani, să creeze în laborator primele componente de ADN artificial. Se vorbește despre un viitor fără limite, având în vedere perspectivele pe care această descoperire ni le pune în față.
Descoperirea, considerată revoluționară dacă se dovedește a fi reală, a fost anunțată într-un studiu publicat în revista Nature. Coordonatorul acestui studiu, Floyd Romesberg, este absolut convins de faptul că celula ADN creată în laborator stochează o mare cantitate de informații genetice, afirmând că este pentru prima oară când ADN-ul sintetic e prezent alături de o formă naturală de viață.
Ce ar putea obține omenirea în urma acestei reușite?
Se vorbește deja despre faptul că omenirea este mai aproape de celulele capabile să producă singure medicamente, dar și de formele de viață care nu seamănă cu nimic de pe planeta noastră. Cu alte cuvinte, un fel de extratereștri creați chiar de noi! Sau un fel de oameni-hibrid, oameni artificiali. Lăsând la o parte aceste aprecieri spectaculoase, care par mai aproape de SF decât de realitatea demonstrabilă, putem afirma faptul că încercările de a crea ADN sintetic sunt mai vechi, anunțurile de presă datând de prin anul 2008.
Un viitor fără limite?
Dupa cum se știe, ADN-ul de pe Terra este alcătuit din patru subunități, cunoscute sub numele de nucleotide. Acestea sunt reprezentate de literele A, T, C și G. Acum, oamenii de știință i-au adăugat încă două componente. Astfel, viața nu mai este posibila doar datorită acestor patru subunități. S-a ajuns la ideea că un organism viu poate fi creat exclusiv din nucleotide artificiale, care să semene chiar și foarte puțin cu cele naturale.
Steven Benner, cel care a început să facă asemenea cercetări în anii ’80:
„Dacă mergi înapoi și rescrii evoluția timp de patru miliarde de ani, poți obține un sistem genetic diferit”, a declarat acesta pentru prestigioasa publicație Nature.
Întorcându-ne în timp, să amintim faptul că, în 2010, dr. Craig Venter, unul dintre cercetătorii care au ajutat la schițarea hărții genomului uman, a creat prima formă de viață sintetică din lume, un cromozom artificial, folosind produse chimice pe care le-a inoculat în ADN-ul celulei unei bacterii, după cum nota publicația Telegraph. Cercetările sunt cât se poate de reale, în schimb. viziunile cercetătorului par iarăși desprinse din literatura SF: ideea că în viitor vor putea fi trimise sonde-robot în spațiu pentru a scana secvențe ADN ale formelor de viață extraterestre, pentru ca ulterior acestea să fie reproduse pe Pământ.
Previziunile continuă
„În anii următori, va fi posibilă proiectarea printr-un software a unei mari varietăți de celule (sintetice). Crearea de celule de la zero va deschide posibilități extraordinare”, afirma Craig Venter în ultima sa carte, „Viața la viteza luminii: de la dubla elice la începutul vieții digitale”.
După modelul realității digitale, cea generată de computerele de astăzi, cercetătorul crede că în viitor oamenii vor reuși să „imprime” organisme – cu ajutorul unei imprimante 3D care utilizează material biologic.
„Nu este departe ziua când vom fi capabili să trimitem o unitate robotizată pe alte planete pentru a citi secvența ADN de la orice formă de viață extraterestră, chiar și microb, care există acolo.
Dacă vom transmite informația înapoi pe Pământ, ar trebui să fim capabili și de reconstruirea genomului respectiv. Versiunea sintetică a unui genom marțian ar putea fi apoi folosită pentru a recrea viața de pe Marte aici, pe Pământ, de exemplu”, declară omul de știință. De asemenea, Arthur C. Clarke, un alt cercetător, era convins încă din anii ’70 că în 2000 vom conviețui cu mașinile neuronale – un deziderat care însă nu a fost atins până astăzi.
Prima celulă vie
În anul 2010, și revista americană Science publica un studiu care anunța lumea științifică mondială că a fost realizată prima celulă vie cu gene sintetice, o descoperire care reprezenta un pas uriaș în descifrarea mecanismelor vieții, deschizând drumul către fabricarea de organisme artificiale. Era vorba despre reușita cercetătorului Craig Venter. După cum mărturisea acesta, o încercare similară mai fusese făcută și cu doi ani înainte. Craig Venter anunța atunci că a reușit să producă un genom bacterian 100% sintetic, prin lipirea unor secvențe de ADN, sintetizate bucată cu bucată, pentru a reconstrui astfel genomul complet al bacteriei Mycoplasma genitalium.
Genomul a fost transplantat apoi într-o altă bacterie, numai că transferul a fost un eșec, pentru că bacteria nu a „funcționat”. Cercetătorii nu au disperat însă, ci au reluat tehnicile elaborate în 2008. Genomul pe care l-au fabricat ulterior este copia unui genom existent, cel al bacteriei Mycoplasma mycoďde, dar cu secvențe de ADN suplimentare, pentru a putea fi identificat. Oamenii de știință au transplantat apoi genomul sintetic într-o altă bacterie, denumită Mycoplasma capricolum, de data aceasta cu succes, ei reușind să activeze celulele acesteia.
Ajungând în acest punct, Craig Venter a declarat că echipa de cercetători cu care colaborează va încerca să producă alge capabile să capteze bioxid de carbon (CO2), principalul gaz cu efect de seră și să producă noi carburanți ecologici. Mai departe, se intenționează ca, prin cercetări viitoare, să se dezvolte producția de noi vaccinuri, să se reușească fabricarea de noi substanțe chimice, a unor ingrediente alimentare și a unor bacterii capabile să purifice apa – utilizări mai realiste în comparație cu viziunile despre crearea unor ființe extraterestre sau a oamenilor artificiali. Ca să nu mai vorbim despre faptul că ADN-ul artificial „aduce mai multe probleme etice decât oportunitățile pe care le prezintă cercetătorii”, după cum declara recent dr. Eugene Chan, șeful Institutului de Medicina ADN din Cambridge, Massachusetts. Și asta pentru că reușita referitoare la ADN-ul artificial alterează compoziția genetică a celulei, în ciuda credinței că ADN-ul creat natural de organismele vii nu ar trebui modificat.
În concluzie, se întrevede folosirea descoperirii lui Craig Venter pentru aplicații terestre senzaționale, în vreme ce aplicațiile extraterestre rămân doar niște viziuni înfricoșătoare extrem de potrivite pentru viitoarele scenarii ale filmelor SF de la Hollywood.
