Cum utilizau civilizațiile antice cristalele și pietrele vindecătoare. Ce puteri nebănuite descoperise Nikola Tesla?
Astăzi, înțelegem clar faptul că toate lucrurile și fenomenele din Univers reprezintă forme de energie, cu frecvență și vibrație proprie, inclusiv cristalele.
Nikola Tesla considera acest concept ca fiind cheia înțelegerii Universului, demonstrând modul în care anumite forme de energie pot modifica rezonanța vibrațională a altor forme de energie. Acest concept este motivul pentru care cristalele și pietrele vindecătoare sunt folosite și astăzi pentru a alinia, vindeca și modifica vibrația celulelor corpului uman, a chakrelor și a corpurilor subtile (de către vindecătorii holistici și nu numai).
Anticii nu aveau acces la informațiile științifice iluminatoare de care noi dispunem cu ușurință astăzi, cu privire la puterea cristalelor vindecătoare. Cu toate acestea, oamenii din întreaga lume păreau atrași instinctiv de aceste enigmatice pietre prețioase și înțelegeau mult mai profund valoarea și semnificația lor în schema generală a fascinantului Univers.
Utilizări populare ale cristalelor vindecătoare în civilizațiile timpurii
Mineralele, pietrele prețioase și cristalele au fost folosite milenii întregi pentru a îmbunătăți echilibrul emoțional, fizic și spiritual. Cum au descoperit anticii acest lucru – este posibil ca noi să nu aflăm niciodată. Cert este faptul că aceste culturi considerau, fără îndoială, pietrele/cristalele ca fiind un aspect major al existenței.
Cultura romană: Talismanele și amuletele de cristal erau tipice în rândul romanilor. Cel mai adesea, acestea erau considerate utile în menținerea sănătății, atragerea lucrurilor dezirabile (îndeplinirea dorințelor) și pentru asigurarea protecției în lupte.
Egiptenii antici: Unii dintre cei mai mari susținători istorici ai cristalelor vindecătoare, egiptenii, își îngropau morții cu un cuarț pe frunte. Se credea că acest lucru îi ajuta pe cei plecați să fie în siguranță în viața de apoi.
Faraonilor li se puneau alături cilindri plini cu cuarț, pentru a echilibra energiile Ba și Ka ale corpului.
Puternic asociat cu Zeița Cerului, Isis, pietrele Lapis Lazuli erau purtate în special de doamnele regale – precum Cleopatra – pentru a atrage iluminarea și conștientizarea.
Dansatoarele purtau rubine care stimulau atractivitatea și dorința erotică. Se purtau, de asemenea, cristale în apropierea inimii, pentru a atrage dragostea și, totodată, coroanele erau încărcate cu cristale, pentru stimularea înțelepciunii, a iluminării și a trezirii (deschiderii/activării) celui de-al Treilea Ochi.
Cultura chineză: Medicina chineză încorpora în mod obișnuit utilizarea cristalelor vindecătoare – inclusiv acele cu vârf de cristal utilizate în acupunctură și sesiunile de vindecare pranică. Aceste tradiții provin din aproape 5.000 de ani de practică.
Grecii antici: hematitul (zdrobit) era adesea frecat pe corpurile soldaților înainte ca aceștia să intre în luptă, în ideea că acest lucru îi făcea invincibili. În mod interesant, se crede că însuși cuvântul cristal derivă din grecescul „krustullos”, însemnând „gheață” – până în anii 1500, anticii credeau că pietrele precum cristalele de cuarț reprezintă gheața eternă trimisă din Ceruri. Povestea mitologică a ametistului joacă un rol vital în povestea zeului Dionysos și a zeiței Diana.
Tradiții în India: Medicina ayurvedică din India consideră cristalele extrem de valoroase pentru vindecarea dezechilibrelor emoționale și metafizice. Utilizarea diferitelor cristale de vindecare este documentată și în paginile Vedelor hinduse, care se referă, de asemenea, la abilitățile specifice de vindecare ale fiecărei pietre în parte. Se crede că safirele aduc inteligență, claritate și echilibru mental, iar jaspul este considerat ca aducător de armonie, vitalitate sexuală și echilibru al chakre-lor.
Credințe japoneze antice: Scrying a fost o practică obișnuită în cultura japoneză timpurie și este foarte asemănătoare cu privirea (observarea) într-o sferă de cristal. Sferele din cuarț de cristal erau considerate extrem de reprezentative pentru inima unui dragon și semnificau puterea și înțelepciunea acestuia.
Ce știm astăzi despre cristalele vindecătoare
Conceptele de electromagnetism – demonstrate de James Clerk Maxwell – și natura lor interdependentă, împreună cu diferitele descoperiri ale teoriei cuantice, ne-au oferit dovezi științifice incontestabile pentru ceea ce anticii au știut dintotdeauna. Totul vibrează la anumite frecvențe, iar cristalele au capacitatea de a modifica frecvențele altor obiecte sau corpuri atunci când ocupă același spațiu.
Prin urmare, un cristal – care vibrează la propriile oscilații de frecvență – vibrează în interiorul propriului nostru câmp energetic prin legea fizică a rezonanței și creează un câmp vibrațional mai mare, afectând pozitiv sistemul nervos și transmitând informația către creier. În esență, aceste vibrații de conectare pot armoniza frecvențele și pot stimula schimbări biochimice care afectează sănătatea fizică într-un mod pozitiv, binefăcător, vindecător.
