Enigma sarcofagului gol din Camera Regelui, Marea Piramidă
Piramidele Egiptului Antic reprezintă, de fapt, monumente funerare.
Diodor spunea: “Egiptenii consideră viața pe Pământ ca pe o nimica toată. Ei numesc locuințele <hanuri>, tocmai pentru că locuiesc pentru scurt timp în ele, în timp ce mormintele le sunt locuințe veșnice. De aceea sunt foarte puțin preocupați de construcția caselor și dau o deosebită importanță mormintelor.”
Într-adevăr, potrivit vechilor egipteni, moartea nu era decât trecerea de la viața pământească într-o alta, în care defunctul își păstra rangul și se bucura de toate privilegiile ce i se cuveneau în conformitate cu acest rang: era îmbălsămat, pentru a i se conserva trupul, în mormânt i se puneau veșminte și podoabe, arme, hrană și băuturi, apoi statuete reprezentând demnitari, soldați, funcționari și servitori, care urmau să-i slujească în noua viață.
După terminarea construcției, mormântul era cât mai bine închis, astfel încât să nu poată fi violat – nu se cuvenea ca eventualii intruși să tulbure următoarea viață a ilustrului defunct.
Piramida lui Keops are o încăpere mai mică, numită astăzi “Camera Reginei” și una mai mare – “Camera Regelui”, situată aproape în inima piramidei, la o înălțime de 40 metri de sol, singura intrare fiind un soi de poartă pivotantă, din piatră calcaroasă, foarte bine ascunsă în peretele dinspre miazănoapte, la 17 metri de sol.
Două încăperi, așadar, dar… nicio mumie. La ce servea, atunci, piramida construită din ordinal faraonului?
Primii care au pătruns în interior, arhitecții califului Al-Mamun, nu au găsit nimic în Camera Reginei, iar în cea a Regelui se afla un sarcofag mare, din granit de culoare închisă, bine lustruit, fără capac și… gol.
Nu s-au descoperit nici podoabe, nici statuete, iar zidurile galeriilor și ale încăperilor funerare nu prezintă basoreliefuri, picturi, nici măcar inscripții. Este un caz cu totul neobișnuit – se știe ce tezaur de o imensă bogăție s-a descoperit, de pildă, în mormântul lui Tutankhamon, suveran de mică importanță, decedat la vârsta de 19 ani, după o domnie de 10. Astfel, era de așteptat ca mormântul lui Keops să adăpostească un tezaur de o și mai mare bogăție.
Una dintre explicații ar fi cea a jafului. Poate că înaintea arhitecților lui Al-Mamun, în Marea Piramidă au pătruns intruși nedescoperiți. În favoarea acestei ipoteze pare să pledeze și dispariția capacului de granit al sarcofagului. Pe de altă parte însă, împotriva acestei ipoteze stă lipsa picturilor, a inscripțiilor, a vaselor cu hrană (care în alte piramide se află cu sutele, ba chiar cu mile) și pe care, în toate cazurile, jefuitorii le-au lăsat neatinse, conținutul lor neavând nicio valoare (transformându-se oricum în pulbere).
O altă explicație ne este propusă tot de Diodor:
“… populația, istovită de muncă, urându-i pe acești regi pentru asprimea și cruzimea lor, amenința să smulgă leșurile din morminte și să le sfârtece, în semn de batjocură. De aceea, acești regi au ordonat slugilor lor să-i îngroape pe ascuns, într-un loc secret.”
Explicația este reluată și în zilele noastre – R. Schiller consideră că:
“Una dintre cele mai mari surprize ar fi ca faraonul Kufu (Keops) să nu fi fost niciodată înhumat în acest loc. Poate că a construit Marea Piramidă numai pentru a-i induce în eroare pe hoți și a dispus să fie înmormântat în taină, cu întregul său tezaur, într-un loc de veci discret, nedescoperit până astăzi.”
Este o ipoteză interesantă, însă deocamdată nicio dovadă materială nu vine în sprijinul ei, astfel că sarcofagul gol din Camera Regelui continuă să rămână una dintre enigmele Marii Piramide.
