Enigmele minții. Psihiatrie. Gândurile pot declanșa dureri fizice
Conflictul dintre credințele contradictorii care se ”luptă” în mintea noastră ne-ar putea lăsa cu mai mult decât o durere de cap. Ne-ar putea provoca dureri fizice – la nivelul gâtului și al spatelui – potrivit unui studiu.
Acesta ar putea avea implicații pentru siguranța la locul de muncă, unde ar trebui să se recunoască modul în care factorii de stres psihosocial – în special disonanța cognitivă – pot dăuna sănătății fizice.
Cercetătorii în domeniu au ajuns să aprecieze faptul că durerea implică o interacțiune complexă între corp și minte. Dar a fost nevoie de zeci de ani pentru ca modelul biopsihosocial al durerii să se impună cu adevărat, după ce a fost descris pentru prima dată în anii 1980.
Durerea este un amestec amețitor de factori de stres fizic, social și psihologic, ceea ce înseamnă că se poate manifesta ca urmare a unui efort fizic combinat cu stresul financiar și o stare de sănătate mentală precară. Chiar și cuvintele pe care un medic le folosește pentru a descrie durerea lombară pot modela așteptările unei persoane în ceea ce privește recuperarea.
”Pentru a atinge obiectivul de a trata pacienții mai degrabă decât coloanele vertebrale, trebuie să abordăm dizabilitatea lombară ca pe o boală, mai degrabă decât durerea lombară ca pe o boală pur fizică”, scria chirurgul ortoped Gordon Waddell în 1987.
Cu toate acestea, majoritatea cercetărilor de până acum s-au axat pe coexistența durerii cronice cu depresia, anxietatea și tendința de a catastrofiza (gândindu-se că se va întâmpla ce este mai rău sau că lucrurile nu se vor schimba).
Marras, cercetător de specialitate, împreună cu colegii săi, au vrut să înțeleagă dacă un alt factor psihologic, disonanța cognitivă, are, de asemenea, un impact asupra durerii de spate și a coloanei vertebrale.
Gândiți-vă la disonanța cognitivă ca la o lovitură psihologică care apare atunci când încercați să reconciliați mai multe convingeri aparent incompatibile. Dificultatea poate provoca angoase care ne determină să căutăm un fel de ușurare mentală.
Marras și colegii săi au conceput o serie de experimente, pentru a vedea dacă acest disconfort psihologic se manifestă fizic, similar modului în care depresia și anxietatea pot exacerba durerea.
”Pentru a ajunge la această conexiune minte-corp, am decis să analizăm modul în care gândesc oamenii și, cu ajutorul disonanței cognitive, când oamenii sunt deranjați de gândurile lor”, explică Marras.
În cadrul studiului de laborator, 17 voluntari au fost însărcinați să deplaseze o cutie ușoară în poziții precise, în timp ce purtau senzori de mișcare pentru a măsura cât de multă încărcătură își puneau pe coloană și pe spate.
În timpul antrenamentelor, li s-a spus că se mișcă în mod corect pentru a-și proteja spatele. Dar apoi feedback-ul a devenit din ce în ce mai negativ, participanților spunându-li-se că executau sarcina într-un mod nesatisfăcător.
Atunci când au comparat scorurile de disconfort ale participanților cu sarcinile mecanice de pe coloana vertebrală a oamenilor, cercetătorii au descoperit că sarcinile vertebrale maxime au crescut cu 10 până la 20 de procente atunci când oamenii s-au simțit chinuiți de feedback-ul negativ, comparativ cu atunci când se simțeau capabili la începutul sarcinii.
”Această încărcare crescută a coloanei vertebrale a avut loc într-o singură condiție cu o sarcină destul de ușoară”, explică Marras. ”Vă puteți imagina cum ar fi acest lucru în cazul unor sarcini mai complexe sau a unor sarcini mai mari.”
Cu alte cuvinte, factorii de stres psihosocial repetat pot pune o presiune mai mare asupra coloanei vertebrale, ducând la durere – deși acest lucru încă rămâne de testat.
Sarcinile din partea inferioară a spatelui au crescut, de asemenea, dar numai puțin. Scorurile de disconfort au fost o combinație de măsuri fiziologice ale stresului, inclusiv variația ritmului cardiac și a tensiunii arteriale și sondaje despre cum se simțeau participanții: fie inspirați și puternici, fie rușinați și angoasați.
Se pare că durerea lombară este mai mult decât o supărare; este principala cauză (la nivel mondial) a anilor trăiți cu dizabilități.
O analiză recentă a trei decenii de date a constatat că, în 2020, aproape 620 de milioane de persoane la nivel global aveau dureri lombare – cu impact asupra capacității lor de a munci, de a se mișca, de a călători sau de a avea grijă de ei înșiși sau de alții. Se preconizează că această cifră va crește la peste 800 de milioane de persoane până în 2050 – numărul tot mai mare de victime ale durerilor lombare arată clar că tratamentele convenționale, în special medicamentele opioide care creează dependență, nu funcționează.
Cercetarea în domeniul durerii avansează cu repeziciune pentru a afla cum începe durerea cronică, pentru a înțelege de ce persistă și pentru a găsi modalități eficiente de a o atenua.
Înțelegerea dimensiunilor psihosociale ale durerii pare să fie de mare ajutor, studiile descoperind că adăugarea terapiei psihologice la tratamentele fizice ar putea fi esențială pentru a depăși durerile cronice de spate. Într-adevăr, studiile privind modelele de îngrijire holistice, inclusiv terapia de grup, au redus utilizarea opioidelor fără a agrava durerea.
Acest ultim studiu adaugă o altă dimensiune la acest corpus de cercetare în creștere. Doar înțelegând exact ce anume contribuie/cauzează durerea, putem spera să o ameliorăm.
