Extratereștrii și fenomenele OZN din perspectiva creștin-ortodoxă

Viziunea creștin-ortodoxă asupra lumii nu mai există ca un tot organic nealterat, căci Satan a fost „dezlegat din închisoarea lui” în care a fost ținut închis prin harul Bisericii lui Hristos. El a iesit acum, „să amăgească neamurile” (Apoc. 20, 7-8), spre a le pregăti pentru închinarea la Antihrist, spre sfârșitul vremurilor.

Poate că niciodată – de la începuturile creștinismului încoace – puterile demonice nu s-au manifestat într-un număr atât de mare și atât de ”pe față” ca în zilele noastre.

Teoria vizitatorilor din spațiul extraterestru nu este decât unul din multele pretexte pe care le folosesc aceste puteri pentru a disemina și a acredita ideea existenței unor „ființe superioare” care își vor asuma responsabilitatea destinului omenirii.

În al doilea rând, OZN-urile nu sunt altceva decât tehnici mediumistice de ultimă oră prin care diavolul își câștigă adepți pentru sfera lui ocultă. Ele sunt un semn teribil al marii susceptibilități a omului contemporan la influențele demonice, așa cum nu s-a mai întâmplat niciodată în era creștină. În secolul trecut de exemplu, era de obicei necesară participarea la ședințe de spiritism pentru a intra în contact cu demonii, pe când astăzi privirea cerului este suficientă în acest scop (este adevărat, de preferintă noaptea).

Omenirea a pierdut în prezent și ultima rămășiță a unei viziuni creștine asupra existenței, plasându-se acum în mod pasiv la dispoziția multiplelor „puteri” coborâtoare din văzduh.

Filmul Întâlnire de gradul III este o dezvăluire socantă despre cât de superstițios a putut deveni omul contemporan, omul așa-zis „eliberat” de sub imperiul credinței creștine „obscurantiste”; acest om este gata într-o clipă să creadă, fără să pună nimic la îndoială, orice experiență neobișnuită, indiferent unde l-ar duce ea, fără să-i treacă prin cap că are de-a face cu grosolane contrafaceri diavolești.

Fenomenele „paranormale”  demonstrează cu câtă îndrăzneală demonii se folosesc de mijloace fizice (în particular, de aparate tehnice moderne) pentru a intra în contact cu oamenii.

Un cercetător leton (urmat apoi de alții) a descoperit fenomenul vocilor misterioase care se aud în mod inexplicabil pe benzile aparatelor de înregistrare, chiar și atunci când înregistrările se realizează în condiții de laborator, într-o atmosferă epurată de orice zgomot, efectul lor fiind foarte apropiat cu cel al ședințelor de spiritism. Iar prezența unui medium sau a unui ”specialist în psihic” în încăpere favorizează, desigur, acest fenomen.

S-au raportat si cazuri în care la telefon au fost auzite voci ale persoanelor decedate. Nu se poate nega, după cum declară însuși reporterul acestui fenomen, că „diavolii cei de demult se află acum din nou printre noi”, într-o măsură nemaiîntâlnită în trecut.

În al treilea rând, mesajul adus de OZN-uri este de natură să pregătească lumea pentru apariția lui Antihrist; Falsul „mântuitor” al omenirii apostaziate sosește pentru a stăpâni lumea. Poate că va sosi chiar din văzduh, pentru a imita mai bine venirea Mântuitorului (Matei 24,30; Fapte 1,11).

Sau poate că „vizitatorii extratereștri” vor ateriza în locuri publice, pentru a declanșa o închinare „cosmică” în fața stăpânului lor. Sau poate că „focul pogorât din cer” (Apoc. 13,13) nu va fi decât o parte a marelui spectacol demonic rezervat vremurilor din urmă. Oricum, mesajul adresat omenirii zilelor noastre acesta este: „Mântuirea așteptați-o nu de la adevărul creștin aflat prin descoperire dumnezeiască, și nu de la credința în Dumnezeu Cel nevăzut, ci de la vehiculele din spațiu.”

Este unul dintre marile semne al vremurilor de pe urmă: ”…și spaime și semne mari din cer vor fi” (Luca 21,11).

Nu mai departe decât acum 100 de ani, Episcopul Ignatie Briancianinov nota în cartea sa despre semne și minuni:

„ … Cu câtă aviditate caută creștinii noștri să vadă minuni sau chiar să facă ei înșiși minuni! Această căutare nu scoate altceva la iveală decât înșelăciunea de sine, care se naște din buna părere despre propria persoană și din slava deșartă și care sălășluiește în suflet, punând stăpânire pe el.

Adevărații făcători de minuni aproape că au dispărut, dar oamenii sunt mai setoși de minuni ca niciodată. Ne apropiem de timpurile când calea va fi larg deschisă pentru o mulțime de false minuni grozave, care să ducă la pierzanie nenorocita înțelepciune cea după trup, care se va lăsa atrasă și înșelată de ele.”

Iată în această carte și câteva rânduri pentru adepții fenomenelor extraterestre:

„Antihrist va face mai cu seamă minuni în văzduh, adică acolo unde își are satan împărăția. Minunile vor izbi cel mai tare simțul văzului, pe care îl vor fermeca și înșela. Sfântul Ioan Teologul, văzând în duh semnele ce au să fie înaintea sfârșitului lumii, afirma că Antihrist va face semne mari încât și foc să pogoare din cer pe pământ, înaintea oamenilor (Apoc. 13,13). Sfânta Scriptură indică această minune ca fiind cea mai mare dintre minunile lui Antihrist, iar locul apariției ei este văzduhul. Va fi un spectacol splendid și înfricoșător.”

Și Sfântul Simeon Noul Teolog spune:

„Cel care se nevoiește cu rugăciunea, să nu privească des în văzduh, căci într-acolo se află sălașul duhurilor rele, care lucrează mari și felurite înșelăciuni.”

„Oamenii nu vor înțelege că minunile lui Antihrist nu au în ele nici un fel de noțiune de bine sau scop rațional, nici un înțeles clar, că sunt străine de adevăr și pline de minciună, de toată sălbăticia și răutatea, că sunt scamatorie goală menită să uluiască și să lase cu gura căscată, mai ales pentru a-i da pradă uitării ca să-i poată înșela, seduce și fascina cu efecte spectaculoase, găunoase și prostești.”

„Toate înșelăciunile diavolești au în comun aceea că, dacă li se dă cea mai mică atenție, ele devin periculoase; această mică atenție, chiar dacă este lipsită de simpatie pentru ceea ce se vede, poate duce omul respectiv în ispită si poate lăsa asupra lui o influență rea.”

Mii de indivizi care au intrat „în legătură” cu OZN-uri sau care au fost pur și simplu martori oculari, au simțit pe pielea lor efectul acestui înfricoșător adevăr; iar dintre aceia care s-au lăsat copleșiți de acest fenomen, puțini au scăpat. Chiar cercetătorii care nu-și afirmă nici o apartenență religioasă avertizează în termenii cei mai categorici opinia publică împotriva acestui pericol.

John Keel, de exemplu, spune:

„Să nu tratăm cu ușurință fenomenul extraterestru; a te juca cu el este ca și cum te-ai juca cu magia neagră. Acest fenomen îi seduce mai ales pe cei nevrotici, pe creduli și pe imaturi. El poate duce la schizofrenie paranoică, la demonomanie și chiar la sinucidere – după cum s-a și întâmplat într-un număr de cazuri.

Cea mai ușoară curiozitate la adresa fenomenelor extraterestre se poate transforma într-o obsesie distructivă. Din această cauză, recomand energic părinților să le interzică aceste preocupări copiilor lor. Educatorii și alte categorii de adulți să nu încurajeze astfel de interese în rândul adolescenților.”

Într-un alt loc, Episcopul Ignatie Briancianinov însemna groaznica viziune a unui modest fierar rus dintr-un sat de lângă Petersburg, care a avut loc în zorii epocii noastre marcate de necredință și de revoluții (1817):

„El văzu odată, în plină amiază, mulțime de diavoli în chip omenesc șezând pe crengile copacilor din pădure, îmbrăcați în haine ciudate, cu tichii ascuțite, care cântau, acompaniați de instrumente parcă vrăjitorești, un cântec plin de groază: Vremea noastră a sosit, facă-se voia noastră!”

Noi trăim la capătul acestei perioade înspăimântătoare de triumf demonic în care „umanoizi” siniștri (noile întruchipări diavolești) se arată la mii de oameni și pun stăpânire, prin aparițiile lor absurde, pe sufletele acelora de care harul lui Dumnezeu s-a îndepărtat.

Fenomenele extraterestre sunt pentru creștinii ortodocși un semn că trebuie să calce cu mult mai multă hotărâre, trezvie și băgare de seamă pe calea mântuirii, cunoscând că putem fi ispitiți și înșelați nu doar de religiile mincinoase, ci și de fenomene fizice care uluiesc privirea.

În secolele de demult, creștinii erau mai circumspecți cu privire la fenomenele noi și străine, cunoscând dinainte înșelăciunile diavolilor; dar în epoca noastră, a „luminilor”, curiozitatea celor mai mulți este ațâțată de ele, oamenii urmărindu-le chiar cu pasiune, pentru că ei cred că diavolul este un personaj imaginar, de basm.

Cunoașterea exactă a naturii fenomenului extraterestru îi poate impulsiona pe creștinii ortodocși să trăiască o viață duhovnicească mai conștientă, care să le permită o viziune ortodoxă mai generalizată asupra lumii, astfel încât ei să nu cadă pradă cu atât de multă ușurință ideilor și modelor la ordinea zilei.

Creștinul ortodox conștient trăiește, fără putință de tăgadă, într-o lume căzută. Toată natura înconjurătoare este străină și înstrăinată de paradisul pe care el îl caută și pe care se luptă să-l obțină. El este parte a unei umanități în suferință, urmașă a întâiului om, Adam, care are nevoie să fie mântuită prin răscumpărarea dăruită liber tuturor de Fiul lui Dumnezeu, prin Jertfa Sa mântuitoare de pe Cruce.

Creștinul Ortodox știe că pentru persoana umană nu există niciun fel de evoluție spre forme „superioare” și el nici nu are motive să creadă că există ființe evoluate pe alte planete; în schimb, știe că există într-adevăr în Univers și alte „inteligențe avansate” în afară de el. Acestea sunt de două feluri: îngeri și demoni. Efortul său este acela de a fi în comuniune cu îngerii, cei care Îi slujesc lui Dumnezeu și de a refuza orice contact cu duhurile rele/demonii care L-au respins pe Dumnezeu (diavolii), iar acum se luptă, din invidie și răutate, să-l ducă și pe om la pierzanie.

Ei știu că omul, din cauza iubirii de sine și a slăbiciunii sale, înclină cu ușurință spre greșeală, crezând în basme care promit contacte cu ”stări de existență superioare” și cu ”ființe evoluate”, fără efortul unei viețuiri creștine – care promit, de fapt, tocmai această scutire sau eliberare de orice efort ascetic.

Mai departe, el nu se va baza doar pe capacitatea sa de a dejuca înșelăciunile demonilor, ci se va ține strâns și cu hotărâre de rânduielile Sfintei Scripturi și ale Sfinților Părinți, pe care i le pune la îndemână Biserica lui Hristos spre a-și salva viața.

Un astfel de creștin ortodox are, așadar, posibilitatea să reziste înșelăciunilor religiei viitorului, care nu este altceva decât religia lui Antihrist, în orice formă i s-ar prezenta ea.

Restul omenirii, cu excepția unei minuni dumnezeiești, nu poate fi decât pierdută.

 

fragment extras din cartea Religia viitorului