Misterele Universului – cratere vulcanice neobișnuite
Craterele vulcanice au un quelque-chose misterios. Ceea ce cândva era o gură care scuipa lavă, cenușă și stânci, acum s-a liniștit și domnește maiestuos în mijlocul unui peisaj seren. Sunt numeroase aceste exemple de cratere vulcanice. Unele sunt umplute cu apă, altele sunt complet uscate. Unele se află în mijlocul unor versanți abrupți, altele se întind pe zeci de kilometri. Pe multe dintre ele există trasee turistice pe care vizitatorii se înghesuie să le parcurgă pentru a ajunge în „miezul” de care altădată s-ar fi ferit cu o teamă imensă.
Kelimutu (Indonezia)
Kelimutu e un vulcan aflat în apropierea micuței localități Moni din mijlocul insulei indoneziene Flores, care include trei impresionante lacuri de crater, de culori diferite. Titu Ata Mbupu (Lacul Bătrânilor) este, de regulă, albastru, fiind cel mai vestic dintre cele trei. Tiwu Nuwa Muri Koo Fai (Lacul Tinerilor și Fecioarelor) și Tiwu Ata Polo (Lacul Vrăjit) sunt separate de un perete și, de obicei, au culoarea verde, respectiv roșie.
Culorile lacurilor variază, însă, funcție de perioada anului, iar vizitatorii nu au de unde să știe cu siguranță ce culori vor găsi la fața locului. Spre deosebire de alte lacuri de crater vulcanic, ale căror culori sunt previzibile, cele trei lacuri nu se încadrează în acest tipar. Dacă într-o zi lacurile sunt albastru, verde și negru, într-alta poți avea surpriza că acestea și-au schimbat culoarea în alb, roșu și albastru.
Xico (Mexic)
Vulcanul Xico se află în extremitatea sudică a metropolei Mexico City. Pentru o perioadă semnificativă de timp, această zonă s-a aflat sub ape, acum mii de ani, fiind inundată de Lacul Chalco. Lacul a început să sece în secolul 14, iar pescarii azteci s-au stabilit pe malurile lui. În secolul 19, guvernul mexican a secat lacul în întregime, iar pescarii au fost împroprietăriți, devenind fermieri.
Activitatea agricolă a devenit mult mai intensă în anii 70, când s-au făcut tot felul de afaceri ilegale cu bogatul sol vulcanic, regiunea devenind prosperă și mii de familii venind aici în căutare de lucru. Fermierii s-au „cățărat” pe buza craterului și au început să are câmpurile din interiorul acestuia. Orașul Xico s-a dezvoltat din ce în ce mai mult, ajungând la aproape 400.000 de locuitori.
Seongsan Ilchulbong, Coreea de Sud
Supranumit și Vârful Răsăritului, Seongsan Ilchulbong este un con vulcanic format în urma unor erupții, acum circa 4.000 de ani. Se află pe latura de est a insulei sud-coreene Jeju și are o formă ce amintește de un gigantic castel străvechi. Conul are înălțimea de 182 metri iar craterul său, extrem de bine conservat, adăpostește diverse structuri stâncoase bizare.
Aceste caracteristici sunt considerate a avea o reală valoare geologică, oferind informații despre procesele de erupție și depunere a lavei avute de vulcanii hidromagmatici din întreaga lume, dar și despre activitatea vulcanică anterioară a lui Seongsan Ilchulbong. Craterul vulcanului e plin de vegetație, fiind inclusiv gazda a șase specii rare de plante.
Aogashima (Japonia)
Aflată în Marea Filipinelor, la 358 km distanță de Tokyo și administrată de capitala Japoniei, Aogashima este cea mai sudică și mai izolată insulă a arhipelagului Izu.
Cu toate acestea, Aogashima găzduiește o atracție majoră: un vulcan dublu. De altfel, însăși insula este un imens crater vulcanic, în interiorul acestuia aflându-se un alt crater, mai mic. Insula de origine vulcanică are o lungime de 3,5 km și o lățime de 2,5 km, fiind înconjurată de stânci abrupte, formate din depozite vulcanice. Caldera domină insula, în partea ei sudică atingând o înălțime maximă de 423 m. Satul Aogashima, aflat în administrarea subprefecturii Hachijo din Tokyo, avea în anul 2009 o populație de 205 locuitori.
Santa Margarida, Spania
În provincia spaniola Catalonia întâlnim vulcanul Santa Margarida, cu un perimetru de 2 km și o înălțime de 682 m, parte a Parcului Natural Garrotxa. Schitul Santei Margarida, cea după numele căreia a fost botezat vulcanul, se află în interiorul craterului acestuia, construcția fiind distrusă în 1428, în urma unui cutremur, dar reconstruită în 1865.
Craterul vulcanului stins pare să se deschidă pentru a releva micuța baracă de piatră. Nu există altă construcție în această zonă în afară de schit. Acoperit de vegetație pe toate părțile, acesta are o apariție bizară, chiar în mijlocul solului arid. Regiunea e cunoscută ca fiind una de origine vulcanică și este destul de frecventată de vizitatori. Cu toate acestea, în mod ciudat, nu există nicio informație la schitul din crater legată de vulcan, despre care nu se știe dacă ar putea erupe curând.
Kerid, Islanda
Lacul de crater Kerid, aflat pe un popular traseu turistic islandez, numit Golden Circle, atrage vizitatorii ca un magnet, datorită frumuseții sale, marcată de roca vulcanică de culoare roșie. De altfel, imaginea, dar și acustica locului, au făcut din Kerid, de-a lungul timpului, scena unor spectacole, ce-i drept, nu tocmai ortodoxe. Iar motivul pentru care caldera vulcanului a rămas atât de vizibilă este faptul că lacul are doar jumătatea vârstei majorității lacurilor de origine vulcanică, adică în jur de 3.000 de ani.
Diamond Head, Hawaii, SUA
Diamond Head e numele unui con vulcanic de pe insula hawaiană Oahu. Numele i-a fost dat de către marinarii britanici din secolul 19, care au confundat în mod eronat calcitele de cristal prezente în stânca lui cu diamantele. Diamont Head a devenit apoi monument al Statelor Unite, iar o parte din el servește ca platformă pentru antenele folosite de Guvernul american, acea zonă fiind închisă publicului. Dar apropierea de resorturile din Honolulu, și de plajele aferente, fac din Diamond Head o destinație populară.
Sursa: maria-andrei.ro
