Orașe pierdute și piramide antice descoperite în adâncul Amazonului
O echipă de arheologi a descoperit rămășițele unei rețele complexe de așezări urbane, ascunse până acum sub desişul Amazonului bolivian.
Datând de aproximativ 1.500 de ani, aceste așezări (care au drumuri complicate, platforme și chiar piramide) sunt surprinzător de complexe și sugerează existența unei civilizații antice înfloritoare.
Echipa de cercetare, condusă de Institutul German de Arheologie, a analizat – prin utilizarea scanerelor LiDAR – regiunea Llanos de Mojos , din nord-estul Boliviei, acolo unde se află cultura prehispanică Casarabe (aproximativ 500-1400 d.Hr.).
Descoperirile indică faptul că misterioșii oameni Casarabe au fost mult mai numeroși decât se credea anterior și că au dezvoltat o civilizație extinsă care s-a adaptat cu succes la mediul lor unic. Deși munca cercetătorilor nu a fost una ușoară, aceștia au reușit să îndepărteze „digital” vegetația pădurii și să producă astfel un model detaliat al terenului subiacent.
Echipamentele de teledetecție de la bordul elicopterelor sau dronelor pot trimite zeci de mii de impulsuri-laser într-o multitudine de direcții. Datorită scanerelor LiDAR, au ieșit la iveală, de sub vegetația densă, structuri arheologice uluitoare, dezvăluind mai multe așezări necunoscute, într-o rețea de drumuri, rezervoare și canale care se concentrau pe două așezări – Cotoca şi Landivar.
Cu această tehnologie, s-a putut crea o hartă 3D a terenului, care a evidențiat prezența celor două situri remarcabil de mari – de 147, respectiv 315 hectare – într-un sistem dens de așezări pe patru niveluri, rezultând 11 așezări – necunoscute anterior – ale culturii Casarabe.
Noua descoperire a scos la iveală arhitectura acestor mari așezări: platforme în trepte, pe care sunt structuri în formă de U, clădiri ceremoniale, movile dreptunghiulare și piramide conice care ating 22 de metri înălțime. Toate aceste locuri sunt înconjurate de ziduri, dar şi de maluri poligonale concentrice. În plus, s-a observat şi o infrastructură enormă de gospodărire a apei, formată din canale și rezervoare.
Descoperirile sugerează că Amazonul de vest nu era atât de slab populat cum se credea anterior. Multă vreme, arheologii au bănuit că solul amazonian nu era potrivit pentru susținerea agriculturii pe scară largă, fiind impropriu dezvoltării oricărei civilizații tropicale. Dar, la începutul anilor 2000, această idee a început să se schimbe. Unii cercetători au găsit din ce în ce mai mult urme arheologice, în special cu ajutorul teledetecţiei – care a devenit un instrument tehnologic mai fiabil – astfel încât vechile teorii au început cu adevărat să se schimbe.
Toate aceste descoperiri arheologice uimitoare au fost publicate în revista științifică Nature, în luna mai a acestui an.
