Prin labirintul minții omenești. Tulburarea obsesiv-compulsivă

Reprezintă o tulburare de anxietate, caracterizată prin gânduri necontrolabile, repetitive și prin comportamente ritualice cărora pacientul se simte obligat să le dea curs.

Persoanele care suferă de această tulburare mentală sunt conștiente de faptul că gândurile și acțiunile lor sunt iraționale, dar se simt incapabile să le controleze.

Anunt

Obsesiile sunt involuntare, iau forma unor gânduri/imagini incontrolabile care se repetă, la nesfârșit, la nivel mental. Pacienții nu-și doresc să le aibă, dar nu se pot împotrivi desfășurării lor. Obsesiile sunt tulburătoare și distrag atenția de la activitățile curente.

Compulsiile sunt comportamente sau ritualuri pe care pacienții simt nevoia să le adopte în mod repetitiv, în încercarea de a înlătura obsesiile. Aceste comportamente menite să ușureze pacientul de gândurile obsesive, nu le înlătură, ci le fortifică, declanșând anxietatea.

Cele mai frecvente simptome ale obsesiilor sunt:

  • Teama de contaminare cu impurități
  • Teama de a-i răni pe cei din jur
  • Obsesia ca toate lucrurile să fie ordonate, aliniate, simetrice
  • Obsesia pentru anumite credințe/superstiții.

Simptomele compulsiilor includ:

  • Verificarea repetitivă a încuietorilor, întrerupătoarelor, etc.
  • Verificarea repetitivă a stării de siguranță a aparatelor electrice
  • Număratul/repetarea unor termeni/aspecte
  • Spălatul excesiv al mâinilor sau general
  • Ordonarea excesivă a lucrurilor.

Tulburarea obsesiv-compulsivă este o tulburare de anxietate, caracterizată prin prezența unor gânduri deranjante, repetitive, care lasă senzația că nu vor dispărea niciodată. Aceste gânduri sunt, adesea, însoțite de imagini neplăcute, neobișnuite, înfricoșătoare sau ridicole.

Persoanele cu tulburare obsesiv-compulsivă sunt atât de speriate de prezența acestor gânduri, încât învață să facă față anxietății prin realizarea unor comportamente repetitive care să anihileze starea neplăcută asociată gândurilor. Aceste comportamente repetitive, ritualice poartă numele de compulsii. Compulsiile liniștesc pacientul, prin iluzia potrivit căreia acțiunile l-ar proteja de aceste gânduri teribile care îl obsedează.

Anunt

O obsesie este un gând irațional, cu un conținut care provoacă reacții emoționale negative și disfuncționale.

Obsesiile apar frecvent, repetitiv, fără a putea fi controlate.

Printre gândurile obsesive întâlnite în tulburarea obsesiv-compulsivă, amintim și:

  • Teama de murdărie/germeni/contaminare cu impurități
  • Teama pentru siguranța altor persoane, cu o asumare excesivă și irațională a responsabilității
  • Obsesia pentru anumite superstiții
  • Obsesii cu conținut religios
  • Obsesii legate de sexualitate.

O compulsie este un comportament realizat în repetate rânduri, exact în același mod, adesea fără să aibă legătură directă cu gândul obsesiv. Este un comportament neobișnuit sau fără sens, care acționează ca măsură de auto-liniștire pe moment. În același timp însă, efectuarea compulsiilor produce disconfort pe termen lung.

Oamenii realizează că este un comportament disfuncțional. Îl percep ca fiind ”ciudat”, că le consumă mult timp, că îi deranjează și că îi solicită emoțional. Cu toate acestea, pacienții se tem să renunțe la aceste compulsii. Teama de a renunța este cauzată de faptul că acest lucru ar însemna, potrivit gândirii specifice acestei tulburări, să renunțe la protecția față de gândurile obsesive care produc un grad ridicat de anxietate.

Altfel spus, pacienții stiu foarte clar că atât obsesiile, cât și compulsiile lor nu au sens. Însă, chiar și așa, ei continuă să se îngrijoreze peste măsură în legătură cu posibilitatea frici de a se adeveri. Din acest motiv, continuă să realizeze compulsiile.

Cauze

Cauzele tulburării obsesiv-compulsive nu sunt clar identificate, aceasta fiind rezultatul interacțiunii mai multor factori. Studiile arată că ar exista o predispoziție genetică pentru a dezvolta această tulburare, însă în evoluția și menținerea acestei tulburări sunt implicați și alți factori psihologici, stresul, factorii de mediu.

Afectarea vieții

Aproximativ un individ din 40 va dezvolta pe parcursul vieții această tulburare. De obicei, debutul este în adolescență, însă este posibil să apară și la copii. În general, oamenii ascund această tulburare, conștienți fiind că fricile și compulsiile lor nu au sens. Cu toate acestea, le este foarte greu să controleze anxietatea și, adesea, recurg la realizarea compulsiilor.

Disconfortul produs de această tulburare variază foarte mult de la un pacient la altul. În vreme ce unii abia resimt disconfort vis-a-vis de aceste simptome, alții sunt realmente terorizați de ceea ce trăiesc, petrecând o mare parte din timp efectuând compulsiile.

Prognoza sau evoluția bolii

Evoluția acestei tulburări diferă semnificativ de la un individ la altul, iar netratată, poate dura toată viața. Pe parcursul vieții, indivizii cu tulburare obsesiv compulsivă au perioade în care simptomele se ameliorează sau chiar dispar și perioade în care simptomele se manifestă sever, afectându-le puternic funcționarea.

Eficiența tratamentelor este ridicată, unii indivizi recuperându-se complet, alții necesitând intervenție de lungă durată. Cu toate acestea, există și unii indivizi care răspund foarte greu la tratament, iar rezultatele nu sunt întotdeauna cele așteptate, însă mulți dintre pacienții cu tulburare obsesiv compulsivă pot duce vieți normale, fericite și împlinite.

 

Anunt

Dr. Laura Cătană, medic specialist psihiatru

Lasa un comentariu

comentarii

Anunt
error: Content is protected !!