Timpul, una dintre cele mai mari enigme ale Universului. Există sau nu?
Fără îndoială, timpul rămâne unul dintre marile mistere ale Universului, dar și al gânditorilor, filozofilor, oamenilor de știință și oamenilor obișnuiți, care au meditat la existența timpului și la ceea ce reprezintă cu adevărat acesta.
Prin urmare, există numeroase definiții ale timpului, având în vedere cât de mulți oameni au încercat să găsească o explicație în acest sens.
Aşadar, timpul este:
– continuarea progresului indefinit al existenței și al evenimentelor din trecut, prezent și viitor, care – după cum știm – există simultan;
– o dimensiune în care evenimentele pot fi ordonate din trecut spre viitor, precum și măsura duratelor evenimentelor și intervalele dintre acestea;
– o cantitate continuă, măsurabilă, în care evenimentele apar într-o secvență care pornește din trecut până în viitor.
Din păcate, nu există o definiție unică. Pur si simplu, nimeni nu a putut defini exact ce este timpul.
Majoritatea oamenilor sunt de acord că timpul este un continuum care urmează planul trecut – prezent – viitor, iar evenimentele se întâmplă ireversibil și nu pot fi evitate. Acest lucru înseamnă că suntem de acord cu faptul că timpul există, cu adevărat, și, mai mult decât atât, că existența sa e ceva absolut normal și real, întrucât trăim în fiecare zi, funcționăm după rutine – școala, munca, somnul, etc. – și totul este pus în cadre temporare, pentru a face viața mai ușoară, mai organizată, mai disciplinată.
Mulți fizicieni spun însă că timpul în sine nu există, ci este o iluzie creată de mintea umană.
Pentru noi, timpul „trece”, dar, din punctul de vedere al fizicienilor, timpul nici nu se e scurge, nici nu trece.
În plus, timpul nu funcționează ca o succesiune de evenimente care s-au întâmplat, se întâmplă acum sau se vor întâmpla în viitor. Ci, aceste evenimente – ca parte a spațiului-timp 4D – există deodată (simultan).
Motivul pentru care avem senzația că unele dintre ele s-au întâmplat deja, altele se întâmplă, iar restul vor urma rămâne – deocamdată – un mare mister.
Marele Albert Einstein a spus: „Distincția dintre trecut, prezent și viitor nu este decât o iluzie persistentă.”
Încă din secolul XVII, Angelus Silesius (1624 – 1677), preot și medic german catolic, cunoscut ca un poet mistic și religios, spunea:
„Timpul este în tine, îţi ticăie în minte. În momentul în care nu te mai gândeşti la timp, acesta e mort.”
Cu câteva decenii în urmă, un fizician american, John Archibald Wheeler (1911 – 2008), împreună cu colegul său, Bryce DeWitt (1923 – 2004), un alt fizician american, au introdus termenul de „gaură neagră” și au dezvoltat o ecuație denumită Ecuația Wheeler-DeWitt, în care au arătat că timpul nu există ca atare. Ecuația a rămas foarte controversată pentru o lungă perioadă, deoarece oamenii de știință trebuiau să accepte faptul că timpul nu există la nivelul materiei.
În cartea sa „Despre timp: revoluția neterminată a lui Einstein“, Paul Davies a spus:
„(…) Cu multe secole în urmă, Sf. Augustin din Hippo, unul dintre gânditorii cei mai mari din lume cu privire la natura timpului, spunea că Dumnezeu trebuie să se afle în tărâmul Eternităţii, într-o existenţă în care timpul nu trece. Astfel, Dumnezeu nu doar că există în afara timpului, dar cunoaște trecutul, prezentul şi viitorul în acelaşi timp.”
Aşadar, cel mai probabil, timpul va rămâne unul dintre cele mai enigmatice puzzle-uri ale omenirii…
