Lovelock și previziunile sale cu privire la apocalipsa climatică
James Lovelock (1919 – 2022) a fost un om de știință britanic, cunoscut pentru studiile sale independente realizate cu privire la schimbările climatice, dar și la capacitatea de regenerare a Pământului.
Lovelock este cunoscut și pentru că a fost primul om de știință care a semnalat prezența cloro-fluoro-carburilor în atmosferă, compușii care atacă stratul de ozon.
Lovelock a obținut doctoratul în medicină în anul 1948, la Londra, ulterior mutându-se în SUA, unde și-a extins spectrul cercetărilor, rezultatul acestora fiind utilizat inclusiv în proiectele realizate de NASA.
Lovelock a devenit cunoscut la scară largă pentru dezvoltarea ipotezei gaia cu privire la mecanismul de auto-reglare a planetei noastre, dar și pentru avertizările sale în legătură cu iminenta catastrofă climatică a lumii.
Din perspectivă filosofică, cele mai cunoscute idei expuse de Lovelock sunt următoarele:
- Gaia, de la numele zeiței grecești, desemnează mecanismul prin care Pământul se auto-reglează pentru menținerea echilibrului pe planetă. Prin acțiunile oamenilor – de poluare excesivă și reducere a biodiversității, Gaia este afectată și nu mai poate contracara efectele schimbărilor climatice.
- De-a lungul timpului, James Lovelock a prezis dezastre climatice în jurul anului 2020, o Europă deșertică în anul 2040 și un scenariu apocaliptic în anul 2100, cu majoritatea speciei umane exterminată și cu supraviețuitorii grupați în regiunile arctice.
- Urgența climatică este asemănătoare unei situații de război, motiv pentru care democrația poate fi trecută în plan secund pentru gestionarea acestei crize.
- Majoritatea problemelor climatice derivă din utilizarea combustibililor fosili. Singura soluție, din punct de vedere energetic, este reprezentată de adoptarea energiei nucleare pe scară largă, întrucât sursele de energie regenerabilă nu pot susține consumul societății moderne.
Deși apocaliptice și controversate, ideile lui Lovelock atrag atenția asupra unor probleme cărora ar trebui să le acordăm mai multă atenție. Deși soluția nu va veni din suspendarea democrației (observăm cum statele nedemocratice sunt printre cele care ignoră apelurile pentru reducerea poluării), este necesară conștientizarea faptului că exploatarea galopantă a resurselor planetei nu mai poate continua (cel puțin nu în același ritm) fără considerație asupra impactului acestui fenomen, asupra consecințelor majore, asupra evenimentelor din viitor.
(Dragoș Calcan, EspressoFilosofic)
