Misterele creierului uman. Informația genetică
Unul dintre misterele creierului îl reprezintă bagajul genetic.
Este foarte interesant faptul că, la nivel cerebral, se produce o stocare de informații genetice.
Celulele cerebrale, neuronii, stochează în ADN informația adunată de generații și generații. Această stocare se realizează prin acumulare continuă de date. Informațiile se adună în celulele nervoase – existând și informații vechi (adunate de generații) și informații noi.
Cele vechi se adună în partea profundă a creierului, trunchiul cerebral, partea ”veche” a creierului, în care sunt centrii vitali de funcționare a organismului.
Urmează partea paleo, paleo-cortex-ul, unde se adună informațiile referitoare la funcționalitatea abdominală și a tuturor organelor interne.
Apoi, partea superioară – neocortex-ul – care ține legătura cu lumea exterioară, pune în funcțiune toate organele de simț, care aduc mii de informații și fac legătura cu elementul profund de arhi și paleocortex.
Toate acestea, în totalitatea lor, au scopul ca ființa umană să fie integrată în timp și spațiu și, de asemenea, să poată reacționa.
Există 3 mari probleme de reacție: primejdie, alimentație și reproducere.
Cele 3 mari instincte ale ființei umane sunt stocate în ADN-ul celulei nervoase, care a primit toate aceste informații în decursul timpului și reacționează într-un mod corespunzător.
Cu cât omul este mai evoluat spiritual, cu atât aceste reacții sunt la un nivel mult mai ridicat, nu unul primitiv.
Te abții să faci un gest necugetat. De exemplu, dacă cineva îți adresează un cuvânt urât, te abții să răspunzi în aceeași manieră, pe același ton. Conceptul de om evoluat arată întocmai nivelul de dezvoltare a neocortexului, de procesare a informației din exterior, coroborarea cu datele acumulate timp de ani întregi.
Este răspunsul corespunzător unei ființe educate, unde partea de neocortex oferă toate datele necesare. Acest fenomen are loc în creierul uman pe baza datelor genetice, a procesărilor actuale, cu viteze incomensurabile.
S-a dovedit un fapt impresionant – în celulele nervoase sunt miliarde de procesări pe secundă. Astfel că primești informația – un cuvânt, de pildă – procesezi datele respective și, cu o viteză formidabilă, dai replica. Este absolut uluitor cum poți face asemenea lucruri, adunând date din tot creierul.
De exemplu, să discutăm despre Bătălia de la Waterloo (1815). Dintr-o dată, îți vin în minte anul, protagoniștii, armatele, pretențiile părților combatante, conducătorii (liderii – Napoleon și Wellington). Iar toate aceste date apar cu o viteză formidabilă și se adună în răspunsul celui care este întrebat.
Este foarte interesant modul în care creierul uman poate aduna, din toate informațiile sale, toate răspunsurile, să le alinieze pe toate și să capete un conținut coerent în fața unei solicitări exterioare.
De aceea, trebuie să avem o mare admirație pentru cei care fac teatru – de pildă – pentru că foarte multe dintre datele acestui domeniu se bazează pe memorie.
Conceptele de spontaneitate, de reacție imediată, de rapiditate, de voce, de emulație a privirii, a gândirii, a comportamentului – toate acestea sunt date care țin de superioritatea creierului uman.
Cu atât mai mult cu cât lucrul cu oamenii și pentru oameni modelează în totalitate creierul, ducând la o spiritualitate, o evoluție și un concept mult superior pentru ființa umană, în comparație cu activitățile care constau doar în acțiune fizică/forță brută.
Acesta este conceptul general cu privire la informațiile genetice care, alături de memoria stocată și de procesele spirituale, nu duc decât la dezvoltarea cunoașterii asupra organismului și asupra factorilor exteriori, adică la o superioritate a ființei umane față de celelalte mamifere, de celelalte animale în general.
Contează enorm datele genetice. În spatele lor stau generații și generații de informații care se acumulează pe anumiți aminoacizi, adunate laolaltă și purtând numele de gene.
Genele reprezintă informații stocate în cromozomi. Contează foarte mult să ai asemenea informație genetică, pentru că-ți ridică în totalitate funcția cerebrală – însă aceasta trebuie și pusă în valoare. Iar ca să pui în valoare, contează 60% moștenirea (bagajul/informația) genetică și 40% mediul în care te dezvolți. Toate aceste informații genetice ale tale trebuie expuse și puse în valoare într-un mediu optim/corespunzător.
Un exemplu de informație genetică sunt acele familii întregi de doctori – educația medicală se face, așadar, fără efort, curgând într-un mod natural, plăcut. Dar se poate și ca unul dintre membri (persoana respectivă), în loc să devină doctor, să tindă (să aleagă) altceva – avocatură, științe juridice, etc. Are cultură, are deschidere, are de toate, însă nu are acea informație genetică pe care a acumulat-o în generații și generații.
Johann Sebastian Bach a apărut dintr-o familie de muzicieni, este cunoscut deja acest lucru.
Michelangelo Buonarroti – dintr-o familie de pietrari.
Este foarte importantă informația genetică pentru dezvoltarea și crearea unui prototip evoluat al ființei umane, având la bază acele date genetice anterioare, puse în mediul corespunzător.
Nu putem studia, critica sau aprofunda un geniu, pentru că geniul depășește ființa umană obișnuită. Geniu înseamnă că iese din comun, că nu mai respectă același tipar, că nu mai este aceeași persoană. Este în afara 2 + 2 = 4. Geniul apare ca o cometă.
Un geniu ca Eminescu a apărut într-o familie de intelectuali, dar de multe ori un Tesla este foarte greu de explicat – din toate punctele de vedere. Poate doar prin faptul că mama sa avea o conexiune și o îndemânare extraordinare – conexiune cu absolut tot ce înseamnă exterior și aplicabilitate, iar îndemânare în orice fel de situație.
De obicei, aceste genii nu sunt înțelese, foarte multe chiar se pot prăbuși, se pot pierde, în decursul timpului.
Toate descoperirile geniilor pot să nu fie imediat apreciate de către contemporani – precum a fost și cazul lui Tesla, care nu doar că nu a fost înțeles, ci descoperirile sale au fost puse adeseori pe seama nebuniei.
Însă este foarte greu să comentezi și să analizezi geniile, întrucât creierul nostru nu este capabil să înțeleagă toate facilitățile și performanțele unui creier de geniu.
Prof. Univ, Dr. Neurochirurg Alexandru Vlad Ciurea
