Primul Om și Axa Lumii, în România! Dovezi incontestabile care răstoarnă istoria omenirii
Miturile sumeriene, egiptene, mayaşe, chineze – ca să le menționăm pe cele mai cunoscute – vorbesc despre fluviul ceresc al Creaţiei, denumit fie Coloana de susţinere a Cerului, fie Crocodil sau Dragon.
Cert este că toate aceste denumiri se referă la ”cordonul ombilical” care face legătura dintre Cer şi Pământ, fiind un portal/o poartă de legătură cu Universul, nimeni alta decât ceea ce anticii denumeau Axis Mundi (Axa Lumii).
Conform unei teorii controversate, dar nu lipsită de argumente, prin Axa Lumii, favorizată de puternicul flux energetic, au debarcat extratereştrii, creând Oamenii Primordiali. Potrivit unor cercetători – în frunte cu generalul V. Dragomir – Axa Lumii trece prin maximul energetic al planetei situat în Masivul Godeanu, iar după părerea altora ar trece prin Muntele Sacru al dacilor – Kogaion.
Adamclisi, Pământul lui Adam, conţine codul genetic
Conform Scripturii, Dumnezeu a creat din lut prima fiinţă omenească, pe Adam – în limba ebraică înseamnă ”om”.
În 2003, cercetătorii americani şi francezi au ajuns, independent unii de alţii, la concluzia senzaţională că elementele de bază ale vieţii biologice se ascund în pământul obişnuit, confirmând concepţia biblică a originii omului.
Isabela Iorga ajunge la concluzia că, prin numele de Adam se înţelege ADN-ul uman, care conţine însuşi codul genetic al organismului, intrat în subconştientul popoarelor drept Arborele Vieţii. Scriitorul E. Delcea remarcă, pe bună dreptate, că respectivul ”arbore” este unul dintre cele mai vechi elemente decorative prezente în arta populră românească.
Prof. T. Diaconu, pe baza unei metode proprii de analiză a scrierii hieratice (sfinte), scrie despre cuvântul Adamclisi că are două părţi clare, Adam şi Clisi, iar înţelesul este ”Pământul lui Adam”.
Or, încă din paleoliticul mijlociu (100.000-40.000 î.e.n.), peşterile Cheia (La Izvoare) şi Târguşor (La Adam) din Dobrogea au fost locuite.
Dr. D.D. Farcaş, vicepreşedintele Asociaţiei pentru Studiul Fenomenelor Aerospaţiale Neidentificate din România, apreciază că prezenţa extratereştrilor pe Terra datează de cel puţin 25.000 de ani.
Într-o cronologie discutabilă, E. Delcea coboară experimentele extratereştrilor în spaţiul carpato-danubiano-pontic, acum 10 milioane de ani, având ca rezultat populaţia ”ramani”, toate civilizaţiile terestre având iniţiatori veniţi din zona stelei Sirius din Constelaţia Orion.
În sprijinul teoriei că Oamenii Primordiali au fost pe plaiuri mioritice, scriitorul respectiv aduce ca argument ”Australopithecus Oltensis” de la Bugiuleşti (Vâlcea), cu o vechime de 2 milioane de ani, dar aici este vorba doar de oase de animale folosite ca unelte, singura dovadă certă ca vechime (circa 50.000 de ani) fiind falanga de picior a unui om de tip Neanderthal, descoperit la Ohaba-Ponor (Retezat) – lăsând la o parte controversele legate de subiect, cercetări recente duc spre localizarea Edenului inclusiv în Carpaţi şi la Dunăre.
Herculane, cel mai încărcat punct energetic din lume?
Cercetătorii geneticieni de la Berkeley (California), comparând tipul de ADN mitocondrial – care se transmite doar pe linie maternă – au ajuns la concluzia pe cât de indiscutabilă, pe atât de senzaţională, că toţi oamenii de pe Pământ se trag dintr-o singură femeie, care a trăit acum 350-200 de mii de ani.
Deci Eva biblică, a cărei nume înseamnă în ebraică ”viaţă”, a existat, completând perfectul echilibru al Creaţiei şi este posibil ca acele fiinţe perfecte de tip Havva (Eva), create din eter şi apă, să fie chiar ”îngerii din ceruri”, respectiv cei 144.000 de sori cu care a coborât Dumnezeu pe Pământ.
Adam şi Eva trăiau pe mirificul Eden, unde totul era învăluit într-o lumină roz, rezultată din reflexia razelor pe suprafaţa de gheaţă din jurul Terrei, dovedindu-se experimental că erau asigurate condiţii optime atât pentru conservarea ADN-ului uman în starea iniţială, cât şi pentru dezvoltarea optimă a celulelor plantelor. Spaţiul cu vegetaţie luxuriantă al Edenului trebuie lărgit la patru fluvii: Ghihon (Nilul), Hidechel (Tigrul), Eufrat şi Pison.
În ceea ce priveşte Pisonul, există două variante, Gange şi Dunăre, ambele considerate sfinte – considerăm că varianta corectă ar fi Dunărea, locuitorii antici riverani numindu-se fisoniţi sau dabieni care, în opinia lui Pseudo Cesarius erau foarte cucernici, abţinându-se de la consumul legitim şi nevinovat al cărnii.
I. Iorga deduce că ţara Havila se afla la nord de Dunăre, fiind de acord cu scriitorul S. Coryll, care echivalează Havila cu Valhia. Pare o teorie dstul de greu de digerat, dar N. Densuşianu, membru corespondent al Academiei, a murit convins că centrul populaţiunii neolitice din Europa, al oamenilor născuţi din pământ, a fost în zona Porţile de Fier-Munţii Bucegi-Munţii Buzăului.
Marele istoric V. Pârvan scrie că eroul Hercule, de la care îşi trage numele staţiunea Herculane era dac.
Celebrul bioenergetician Iulian Urziceanu, primit de însuşi Papa Ioan Paul al II-lea, a constatat că la Băile Herculane, la Cascadă, spre 7 izvoare, este cel mai încărcat punct energetic din lume.
În zonă, la Peştera Hoţilor, s-a semnalat prezenţa unor vânători şi pescari acum 10.000 de ani, iar puţin mai departe, la Toteşti, în ţinutul Haţegului, au fost găsite brăţări de aur în chip de capete de viperă din specia Amodites, specie comună în tot S-V Daciei şi, după cum se ştie, şarpele a fost vârful de lance care a dus în Grădina Raiului la păcatul de moarte.
Conform mitologiei, Hercule (dac) a avut cu Echidna (tracă) trei fii, din care se trag neamurile înfrăţite ale agathyrşilor, gelonilor şi sciţilor, înrudite bineînţeles cu dacii şi tracii. După Homer, sciţii ocupau întreaga regiune de nord a lumii vechi cunoscute sub numele de Terra Antiqua. Socotindu-i pe pelasgi drept strămoşi a ramanilor, avâd unul dintre centre la Porţile de Fier, se poate lansa supoziţia că Edenul se întindea şi la nord de Dunăre, la Herculane, unde există şi o climă submediteraneană care păstrează până astăzi exemplare endemice a unei flori luxuriante care exista înainte să aibă loc procesul de separare a polilor.
Nu trebuie ignorată complet nici teoria lui Rene Guenon, unul dintre cei mai mari savanţi sufişti ai sec. al XX-lea, potrivit căruia Axa Lumii nu coincide în mod necesar nici cu axa de rotaţie şi nici cu axa magnetică a Pământului, deşi acest lucru se poate întâmpla uneori.
Portaluri de legătură cu Universul, în Carpaţii româneşti
Întorcându-ne la miturile antice, trebuie specificat că Axis Mundi era canalul de energie cosmică.
N. Densuşianu menţionează că, după ideile astronomice şi geografice ale Antichităţii clasice, Polul Nordic, în jurul căruia se învârtea Universul, atingea Pământul lângă Dunăre, pe teritoriul geţilor, în particular pe Munţii Rhipaei (Carpaţii Meridionali). Conform aceloraşi idei, osia sau axa în jurul căreia se învârtea Cerul, trecea prin centrul Pământului, deci şi Universul şi Terra aveau o axă comună – Axis Mundi sau Axa Lumii. Cei care susţin că leagănul omenirii se află în spaţiul carpato-danubiano-pontic, localizează axa respectivă pe muntele sfânt al dacilor, Kogaion.
A preciza este o problemă controversată. După patru ani de cercetări sidue, ing. C. Pânculescu este convinsă că Kogaionul, centrul energetic-informaţional al Terrei, se află în Bucegi, mai precis pe vârful Bucura-Dumbrava din apropierea vârfului Omu. Este o ipoteză care trebuie verificată, dar relatările unor personalităţi demne de toată încrederea indică faptul că s-au încărcat energetic pentru o perioadă, după ce au vizitat platoul Bucegilor, iar în jurul Sfinxului, a fost observat un halou de lumină cu efecte benefice asupra organismului. Este posibil ca datorită fluxului enrgetic favorabil, la primii paşi ai evoţiei umanităţii prin Portalul Kogaionului să fi venit reprezentanţii unei civilizaţii extraterestre, care au îndrumat omenirea.
Alţii localizează acest portal în Peştera Ialomicioarei din Bucegi, unde au loc fenomene paranormale, unul fiind că lămpile se sting în timp ce lumânările rămân aprinse.
Mai aproape de realitate sunt cei care localizează Kogaionul în masivul Godeanu, cel mai sălbatic şi mai puţin cercetat din Carpaţii româneşti, teoria lui Al. Borza care localizează arbitrar muntele sfânt pe Vârful Gugu ân masivul Ţarcu (Banat) nerezistând criticii Gen. V. Dragomir, care a demonstrat ştiinţific că punctul geografic cel mai înalt din punct de vedere al planetei este Masivul Godeanu. Fenomenul a fost demonstrat de V. Dragomir pe cale astro-geodezică şi gravimetrică, în Godeanu creându-se un câmp magnetic atât de puternic încât câmpul gravitaţional capătă ondulaţii.
”Luate-ar Gaia”, o expresie plină de tâlc
Fireşte că, în legătură cu ipoteza existenţei Axei Lumii pe plaiuri mioritice ca portal energetic spre Univers, viitorul ne va aduce surprize.
Miturile dogonilor – mic popor african de pe teritoriul Republicii Mali – povesteau despre venirea pe Pământ, într-o ”arcă rotitoare”, a unor fiinţe legate de sistemul astral al lui Sirius. Dogonii știau că în jurul lui Sirius A se roteşte Sirius C, astru nedescoperit încă.
Se presupune doar că Geea sau Gaia antică, Zeiţa Mamă a Pământului primordial, ar avea un bio-câmp, comportându-se ca o fiinţă vie.
De la geto-daci, care se credeau nemuritori, ne-a rămas o expresie plină de tâlc: ”Luate-ar Gaia”. E bine ca fiecare dintre noi să mediteze la sensurile ei, într-o lume ce face parte dintr-un sistem mai amplu, cu organizare de sine-stătătoare, în care mecanismul de corectare este însăşi Axa Lumii.
(Lupul Dacic)
