8 structuri uimitoare cu origini misterioase
Modul în care oamenii preistorici au sculptat piatra în forme și sculpturi complexe sau au mutat bolovani imenși de până la 80 de tone și i-au stivuit unul peste altul, chiar înainte de inventarea roții, rămânr unul dintre cele mai mari mistere ale istoriei omenirii.
Anumite repere antice din întreaga lume atrag întrebarea firească: “Dar cum a ajuns asta aici?” și – una la fel de nedumerită – “De ce?” Iar aceste secrete păstrate timp de secole le fac și mai atractive.
De la faimoasele statui Moai din Insula Paștelui până la Stonehenge din Anglia sau capetele-gigant Olmec din Mexic, iată 8 structuri cu origini misterioase care continuă să-i uimească pe experți chiar și în epoca modernă.
Nan Madol
În Pacificul de Sud din Micronezia, Nan Madol este un oraș de piatră impunător, situat deasupra unui recif de corali dintr-o lagună adiacentă insulei Pohnpei. O rețea de “canale” naturale leagă diferitele insulițe ale acestui complex antic. Datarea cu carbon a identificat cele mai vechi așezări din zonă ca fiind construite undeva în 1200 d.Hr., deși unele descoperiri arheologice sugerează faptul că oamenii locuiau pe Pohnpei cu mai bine de 2.000 de ani în urmă.
Se știu foarte puține lucruri despre structurile monolitice din Nan Madol. Blocurile mari de piatră din care sunt compuse sunt mult prea grele pentru a fi fost mutate fără ajutor mecanic. Există numeroase teorii și mituri legate de originile lor, inclusiv legende locale care implică magia neagră sau existența unei “rase pierdute”, venite de pe un continent ulterior dispărut. Există, de asemenea, și teorii mai lumești (dar nedovedite) care sugerează că Nan Madol a fost un complex regal menit să țină elitele insulei departe de oamenii de rând.
Skara Brae
Situate pe insulele accidentate Orkney din Scoția, clădirile asemănătoare movilelor din Skara Brae, o așezare neolitică, sunt într-o stare excelentă, mai ales având în vedere faptul că se crede că sunt mult mai vechi decât Marea Piramidă a Egiptului.
Cele mai multe estimări menționează o vechime de 5.000 de ani. Așezarea a fost numită “Pompeiul Scoțian”, deoarece a rămas aproape intactă, în ciuda faptului că a fost abandonată cu mult timp în urmă. Nisipul suflat din dunele de coastă din Orkney a conservat construcțiile fără efort.
Cele opt locuințe din Skara Brae și pasajele acestora aduc acum oamenilor de știință o mare perspectivă asupra vieții scoțiene din timpul neoliticului, însă istoria sitului rămâne un mister. Rămășițele umane, sculpturile și un cap de taur au fost descoperite într-o clădire izolată de restul complexului, inspirând teorii despre ritualurile religioase antice. De asemenea, nu este sigur dacă invadarea dunelor sau vreun eveniment catastrofal i-au determinat pe locuitori să abandoneze locul în urmă cu mai bine de 4.000 de ani.
Turnul Newport
Turnul Newport este o clădire circulară din piatră din Newport, Rhode Island. Cea mai realistă teorie care explică scopul său timpuriu este acela că a servit drept bază pentru o moară de vânt construită în secolul al XVI-lea sau al XVII-lea de către unii dintre primii coloniști europeni din SUA.
Cu toate acestea, unii oameni emit ipoteza că este cu câteva sute de ani mai vechi decât se credea în mod obișnuit și oferă dovezi că altcineva decât Columb a făcut prima aterizare în Lumea Nouă.
Datarea cu carbon a fundației și săpăturile din zonele înconjurătoare par să susțină ipoteza morii de vânt. Cu toate acestea, există și speculații conform cărora turnul a fost un fel de observator, deoarece ferestrele sale se aliniază cu diferite stele și poziții ale Lunii și cu Soarele în timpul solstițiului de vară. Aceste trăsături ciudate au condus la teorii legate de vikingi, de marinarii chinezi și chiar de cavalerii templieri, ca posibili responsabili pentru construcția turnului.
Moai, Insula Paștelui
Statuile cu capete imense, numite Moai, de pe Insula Paștelui (Rapa Nui) din Chile au fost sculptate și ridicate de locuitorii insulei între 1000 d.Hr. și a doua jumătate a secolului al XVII-lea. Se știu foarte puține despre modul în care au fost sculptate și mutate fără ajutorul echipamentelor moderne, având în vedere că cel mai greu bloc de piatră cântărește aproximativ 82 de tone.
Deoarece statuile seamănă cu cele găsite în alte părți ale Polineziei, acestea ar putea reprezenta strămoșii clanului insulei. Primii marinari europeni care au aterizat la Rapa Nui au găsit o civilizație în dezordine, cei puțini supraviețuitori fiind fie bolnavi, fie înfometați. Aceste întâlniri timpurii au arătat puține dovezi ale unei societăți suficient de avansate pentru a sculpta și transporta celebrele Moai.
Cu toate acestea, după ce au analizat locațiile, oamenii de știință au stabilit că aceste structuri megalitice au fost plasate strategic în apropierea acviferelor subterane și a zonelor cu apă subterană proaspătă. Faptul că au băut apă contaminată ar explica de ce atât de mulți au pierit până la sosirea coloniștilor europeni.
Dar cum au fost mutați și transportați faimoșii Moai de pe Insula Paștelui și de ce? Rămâne un mister.
Capetele colosale olmece
Sculptate din bolovani imenși de bazalt, aceste statui în formă de cap sunt mult mai vechi decât faimosul Maoi, Rapa Nui. Găsite de-a lungul coastei Caraibelor, atât a Mexicului, cât și a Guatemalei, multe dintre aceste capete sunt remarcabil de bine conservate și destul de realiste. Ele poartă trăsături distincte, văzute încă de la descendenții din America Centrală ai olmecilor.
Fiecare cap este sculptat dintr-un singur bolovan, cel mai mic exemplar cântărind 6 tone, iar cel mai mare (un cap nefinalizat) depășind 50 de tone. Metodele de transport a acestor bolovani rămân însă neclare, iar capetele găsite în diferite zone au caracteristici ușor diferite, susținând teoria conform căreia ar fi fost modelate pe oameni reali.
Aceste sculpturi reprezintă unele dintre singurele indicii ale poveștii civilizației olmece, care a intrat într-un declin abrupt și a dispărut cu mai bine de 2.000 de ani în urmă.
Stonehenge
Wiltshire, Stonehenge din Anglia este o altă structură misterioasă de renume mondial. Arheologii cred că inelul de stâlpi de piatră cu pietre de vârf masive cocoțate deasupra a fost ridicat cu aproximativ 4.000 – 5.000 de ani în urmă.
Nu există date concrete privind scopul acestui complex, dar mulți cred că este vorba despre un aspect religios, iar descoperirea rămășițelor umane susține teoria conform căreia ar fi fost folosit drept loc de înmormântare. Cea mai acceptată teorie este aceea că Stonehenge a fost un loc religios multifuncțional, folosit pentru înmormântare, dar și pentru închinarea la strămoși și zei. Partea de centru-sud a Angliei, unde se află Stonehenge, a fost dens populată în timpul epocii neolitice și acolo au fost găsite numeroase movile funerare și artefacte.
Experții au confirmat că pietrele mai mari, fiecare cântărind până la 30 de tone, provin din Marlborough Downs, de la aproximativ 20 de mile distanță, iar pietrele mai mici provin din sud-vestul Țării Galilor. Însă cum au fost transportate acestea rămâne o enigmă.
Georgia Guidestones
Nu toate siturile misterioase au origini străvechi. Una dintre cele mai ciudate structuri din SUA există de doar câteva decenii. Situate în zona rurală Elbert din nord-estul Georgiei, pietrele-ghid/Guidestones (cei 5 pereți verticali de piatră cu o a 6-a piatră așezată în vârf – în stil Stonehenge) au fost ridicate de antreprenori, sub conducerea și finanțarea unei părți anonime.
Zece linii directoare sunt enumerate în opt limbi pe suprafața pietrelor. Această listă criptică – deși nu neapărat religioasă – a fost comparată cu Cele Zece Porunci, dar pentru o perioadă post-apocaliptică. O tăbliță mică de lângă structura principală este inscripționată cu dimensiunea și alinierea astronomică a pietrelor, alături de fraza “Acestea sunt pietre de ghidare pentru o Epocă a Rațiunii”.
Desigur, pietrele au inspirat numeroase teorii ale conspirației. Unii au subliniat faptul că “poruncile” sunt conforme cu învățăturile diferitelor societăți secrete din întreaga lume.
Pumapunku
Pumapunku (uneori scris în două cuvinte, Puma Punku) este un templu vechi de 1.500 de ani care face parte din siturile arheologice mai mari, Tiwanaku, din vestul Boliviei. Poziționate lângă faimosul lac Titicaca, pietrele se află în centrul unuia dintre cele mai interesante mistere istorice ale Americii de Sud. Sunt așezate cu acuratețe, iar sculpturile geometrice sunt extrem de precise, tăierea fiind similară cu cea realizată în vremurile modern, prin utilizarea laserelor și a echipamentelor computerizate.
Calitatea artistică și complexitatea construcției a condus, desigur, la diverse teorii. Unii consideră că misteriosul templu a fost construit de extratereștri, în timp ce alții atribuie acest rol unei societăți super-avansate care ar fi dispărut în urma unui eveniment catastrofal.
Teorii mai rezonabile (pentru majoritate) includ ideea că pietrele nu ar fi naturale, ci fabricate din beton, prin utilizarea unor matrițe. Se mai sugerează și faptul că meșterii antici erau extrem de pricepuți și foloseau metode pe care istoricii și arheologii nu le-au descoperit încă.
