Locul Zeilor: Poarta Stelară de la Abu Ghurob
Abu Ghurob (cunoscut și ca Abu Gurab sau Abu Jirab) este un templu al soarelui, un “centru funerar” sau “complex funerar” pentru un nou cult al lui Ra, datând din jurul anului 2400 î.Hr., construit de Khemitiens – indigenii africani antici – care au folosit forme avansate de inginerie și fabricație pentru a produce artefacte în piatră și pentru a tăia, modela și ridica miile de tone de piatră ale căror rămășițe se pot vedea și astăzi.
Multe dintre aceste structuri reprezintă dovezi clare de tehnologie avansată. Găuri perfect rotunde au putut fi realizate chiar și în structurile de alabastru. Templul a fost excavat de egiptologi, în perioada 1898 – 1901, în numele Muzeului din Berlin și este situat în apropierea orașului Memphis.
Abu Ghurob înseamnă “Părintele cuiburilor corbilor” și prezintă multe structuri sculptate în alabastru – o rocă magmatică (vulcanică) extrem de cristalină.
[Platforma masivă de alabastru (cristal egiptean) de la Abu Ghurob]
Complexul este construit din cărămidă acoperită cu calcar si este situat pe malul lacului Abusir. Intrarea în locul templului se face printr-o structură mică, numită Valley Temple. Arheologii nu au putut studia Templul în detaliu, întrucât acesta este parțial scufundat și a suferit mari daune mari.
Bazându-se pe tradiția antică americană din Tennessee, repovestită de păstrătoarea înțelepciunii Cherokee, Dhyani Yahoo, în cartea sa, “Vocile strămoșilor noștri”, sunt descrise “ființe fără formă” (ființe TLA), care au călătorit prin unde sonore din grupul de stele al Pleiadelor, printr-o gaură din spațiu și au creat Cherokee. Toți oamenii sunt copiii acestor ființe-îngeri sau forțe elementare ale Naturii (Neterul egiptean) care au venit din stele. Iar această legendă rezonează, în mod evident, și cu credința khemetiană cu privire la Abu Ghurob.
În mod curios, dr. Eve Reymond, o savantă care a explorat textele antice de construcție egiptene din Edfu, Egipt, în cartea sa “Originea mitică a templului egiptean”, povestește și aceasta despre ființe fără formă care au venit din stele și au creat o civilizație insulară în Egipt.
Acești mari înțelepți, așa cum erau numiți, au construit o movilă originală unde a avut loc crearea omenirii. Aceasta insulă a fost numită Insula Oului. Povestea Edfu se potrivește cu povestea Atlantidei spusă de Platon – despre o civilizație fondată de zei care a creat, la rândul ei, o rasă de oameni-hibrid.
Cercetătorii alternativi susțin utilizarea blocurilor megalitice de granit roșu ca marcă comercială a construcției templului “atlantidean”. La Abu Ghurob există blocuri colosale de granit roșu, cântărind câteva tone, structuri care erau realizate cu o impresionantă precizie.
Egiptologii cred că bazinele masive au fost utilizate pentru păstrarea sângelui animalelor de sacrificiu, care se scurgea prin canale perfect rotunde tăiate în pavaj. Pentru a susține această ipoteză, specialiștii indică dovezi ale unor șanțuri tăiate în podeaua de piatră a curții, care ar fi putut fi folosite în acest sens.
Cu toate acestea, nu există nici măcar o picătură de ADN sau alte dovezi care să susțină această concepție. Alți cercetători consideră că bazinele au fost probabil doar simbolice sau decorative, deoarece în zonă nu au fost descoperite cuțite sau alte echipamente legate de sacrificiu.
Stephen S. Mehler a teoretizat faptul că vechile piramide din piatră nu au fost niciodată concepute și construite inițial pentru a fi morminte ale regilor sau altor persoane, ci ca dispozitive energetice care foloseau apa curgătoare și energia solară pentru a produce diverse alte forme de energie care să poată fi utilizate de către toți oamenii.
Interesant este și faptul că suprafața interioară a bazinelor este netedă la atingere și prezintă semne de urme circulare ale instrumentelor, sugerând că oricine le-a realizat a făcut-o cu ajutorul unei tehnologii uimitoare, demnă de admirat astăzi.
