Poate vă întrebaţi ce semnificaţie are legenda sumeriană într-un studiu despre potopul lui Noe. Sumerul a fost întemeiat de strănepotul lui Noe şi este, de asemenea, locaţia căminului original al lui Avraam. Sumer are legături biblice foarte puternice şi este o componentă-cheie în punerea laolaltă a unei imagini mai clare a perioadei de după Potop.

Conform legendei, Anunnaki căutau un nou conducător, iar Marduk a răspuns chemării. I s-a promis poziţia de zeu conducător, dacă îi poate ajuta să ocupe raiul. Simbolul lui Marduk era şarpele-dragon, amândouă fiind referinţe folosite în Biblie pentru Lucifer. Conform sumerienilor, după rebeliunea Anunnaki, Marduk i-a creat pe oameni pentru a le sluji zeilor, iar mai târziu el a devinit protector al Babilonului. Dacă Marduk şi Lucifer sunt unul şi acelaşi, acest lucru ar trebui să ne ajute să ne dăm seama ce se întâmpla, de fapt, în antichitate.

Zeu babilonian

Anunnaki erau zeii sumerienilor, una dintre cele mai vechi culturi cunoscute de pe planetă. În mod straniu, numele Anunnaki a fost interpretat ca ”cei cu sânge regal” sau ”descendenţii princiari”. În diferite părţi ale Bibliei, la îngeri se face într-adevăr referire ca la regalitate. Fraza ”Fiii lui Dumnezeu” semnifică regalitatea. La îngeri se face, de asemenea, referire fiind ”prinţi” – în cărţile lui Isaia, Ezechiel şi Daniel.

Anunt

Anunnaki erau consideraţi a fi zeii pământului şi ai lumii subterane, iar la zeii cerurilor se făcea referire numindu-i Igigi. Cea mai mare parte din literatura sumeriană se învârte în jurul acestor zei ai pământului şi ai lumii subterane, deci această secţiune este una foarte importantă pentru restul cărţii.

Conceptul unui război în rai precede Biblia. Este foarte probabil ca această poveste să-i fi fost spusă și lui Noe, iar când copiii şi nepoţii au transmis-o mai departe, a devenit cimentată în istoria umană.

Se crede că Anunnaki erau fiinţe umanoide – de cel puţin 2,43 m înălţime – care au venit pe Pământ din lumea lor de baştină, Planeta Încrucişărilor de Drumuri. Aceasta mai este cunoscută şi cu alte nume, precum Nibiru sau Planeta X, în cultura modernă. Sumerienii s-au referit la ea ca la cea de-a 12-a planetă – ei numărând şi Soarele, şi Luna ca planete. Noi cunoaştem 9 planete, plus Soarele şi Luna, ceea ce înseamnă doar 11 corpuri cereşti. Iată un extras interesant din ediţia din 31 decembrie 1983 a Washington Post:

Un posibil corp ceresc… atât de aproape de Pământ încât ar fi parte a acestui sistem solar, a fost găsit în direcţia constelaţiei Orion de către un telescop care orbitează de-a lungul ţărmului SUA, un satelit astronomic infraroşu. Atât de misterios este obiectul încât astronomii nu ştiu dacă este o planetă. Atât de aproape de fapt, încât ar fi cel mai apropiat corp ceresc de Pământ dincolo de cea mai îndepărtată planetă, Pluto.

Prima întrebare care trebuie adresată este: Cum au ştiut sumerienii despre a 12-a planetă, la nivelul tehnologiei lor?

Conform textelor lăsate de aceștia, Anunnaki le-au oferit aceste cunoştinţe. Și spuneau chiar că și noi vom fi vizitaţi (din nou) de Anunnaki. Sumerienii credeau că Planeta Încrucişărilor de Drumuri are o orbită eliptică, care trece prin sistemul nostru solar o dată la fiecare 3.600 de ani. Tăbliţele sumeriene vorbesc şi ele despre Anunnaki creându-i pe oameni – prin combinarea propriului lor ADN cu viaţa indigenă care era deja pe Pământ.

Cum au ştiut sumerienii de ADN şi de crearea hibrizilor atât de devreme în istoria umană?

Eclesiastul 1:10 ne vine în minte când luăm în considerare această întrebare. O altă credinţă sumeriană, care a stat la baza filmului ”Stargate” şi a serialului de televiziune ”Stargate SG-1”, este că zeii antici au construit piramidele, folosindu-i pe oameni ca sclavi.

Patrick Heron, cunoscut pentru cartea sa ”Nefilimii şi piramida în Apocalipsă”, prezintă numeroase dovezi care confirmă că îngerii căzuţi au fost implicaţi în construirea Marii Piramide. Cercetarea lui se dovedeşte a fi utilă pentru a arunca o privire în istoria stranie a umanităţii.

Anunt

Anunnaki nu erau zeii care susţineau ei că sunt, ci doar îngeri căzuţi care s-au refugiat pe Pământ după războiul lor din ceruri. Intenţia lor a fost (şi este) să înşele şi să manipuleze culturile cărora se prezintă, pentru a ne distrage atenţia de la Dumnezeul adevărat. În timp ce sumerienii au făcut consemnări detaliate cu privire la aceste fiinţe, despre care susţineau că au trăit printre ei, au existat şi alte civilizaţii – dincolo de ocean – care au experimentat evenimente similare.

 

Vehiculele stranii din Biblie

Extratereştrii nu sunt singurele fiinţe din istorie care au fost ilustrate într-un aparat zburător. Sumerienii, egiptenii, grecii şi perşii, toţi i-au zugrăvit pe unii dintre zeii lor folosind aparate aeriene şi care zburătoare, ca mijloc de transport.

În Biblie, îngerii sunt desenați în care de foc capabile de zbor (2 Regi 2:11). Poate cel mai straniu incident din Biblie l-a implicat pe Ezechiel şi celebra roată din interiorul unei alte roţi.

Roata în interiorul altei roţi a lui Ezechiel

În aproape orice carte despre OZN-uri şi pe aproape orice site ozenistic găsim această referinţă la roţile lui Ezechiel.

Textul biblic este folosit de mulţi teoreticieni ai astronauţilor antici, ca dovadă a activităţii extraterestre din Biblie.

Iată textul în sine:

Mă uitam la aceste ființe şi iată că pe Pământ, afară de făpturile vii, era o roată la fiecare din cele patru feţe ale lor. Înfăţişarea acestor roţi şi materialul din care erau făcute păreau de crisolit şi toate patru aveau aceeaşi întocmire. Înfăţişarea şi alcătuirea lor erau de aşa fel încât fiecare roată părea că este în mijlocul unei alte roţi.” – Ezechiel 1:15-15

 

Imaginea anterioară este ceea ce unii oameni cred că a observat Ezechiel în viziunea sa. Orice era ceea ce a văzut, el a încercat să ne transmită informaţia cât a putut de bine. Chiar când studiem versetul în ebraică, nu există multă claritate, dar un aspect al poveştii iese în evidenţă – creaturile pe care Ezechiel le-a văzut nu erau înăuntrul roţilor, ci roţile se mişcau la unison cu ele. Nu păreau să aibă nevoie de roţi ca să se mişte prin aer. Tehnologia angelică pare să joace un rol foarte important. Din ceea ce ne spune Biblia, Dumnezeu încurajează învăţarea, iar îngerii nu sunt atotcunoscători. Ar avea sens ca îngerii să dezvolte un mijloc de transport către şi de la alte planete, galaxii şi dimensiuni. Spre deosebire de Hristos, care era omniprezent, îngerii păreau să fie nevoiți să străbată distanţa din punctul A la punctul B. O asemenea exemplificare se găseşte în Daniel 10:

El mi-a zis: Daniele, nu te teme de nimic! Căci cuvintele tale au fost ascultate din cea dintâi zi când ţi-ai pus inima ca să înţelegi şi să te smereşti înaintea Dumnezeului tău și tocmai din pricina cuvintelor tale vin eu acum! Dar căpetenia împărăţiei Persiei mi-a stat împotrivă douăzeci şi una de zile; însă iată că Mihail, una din căpeteniile cele mai de seamă, mi-a venit în ajutor şi am ieşit biruitor acolo, lângă împăraţii Persiei.” – Daniel 10:12-13

Ahura Mazda, divinitate de rang înalt în vechea religie persană, a apărut prima dată în perioada ahemenidă (550-350 î.Hr.)

Poate că îngerii sunt capabili să se schimbe – din planul spiritual în cel fizic – instantaneu, dar se pare că li se cerea, de fapt, să străbată distanţa. Îngerul din cartea lui Daniel afirmă că a fost trimis chiar din prima zi când Daniel şi-a început postul, dar a fost interceptat de ”căpetenia împărăţiei Persiei” [”prinţul regatului Persiei”, în versiunea engleză a Bibliei]. Acest Prinţ al Persiei a întârziat călătoria îngerului douăzeci de zile. Dacă îngerii ar putea pur şi simplu să se teleporteze sau să se manifeste în lumea fizică, probabil că acela nu ar fi fost întârziat.

Pe când mergeau ei vorbind, iată că un car de foc şi nişte cai de foc i-au despărţit pe unul de altul şi Ilie s-a înălţat la cer într-un vârtej de vânt.” – 2 Regi 2:11

La suprafaţă, evenimentul care s-a petrecut nu pare neobişnuit în contextul Bibliei. De fapt, pare chiar destul de normal, cel puţin până citim despre el în limba ebraică. Cuvântul ebraic tradus, ”cal” este cuwc, ceea ce, literal, înseamnă ”a sări” sau ”a sălta”. Este tradus şi ca ”rândunică” sau ”cocor” (deci păsări). Traducătorii din 1611 au făcut tot ce au putut cu acele cunoştinţe disponibile (la vremea aceea) şi au făcut presupunerea logică că ar fi fost vorba de cai. Însă atât Ezechiel, cât şi Ilie au fost martori la un fenomen aparte – apariția unor fiinţe supranaturale cu vehicule zburătoare – deci au experimentat ceva ce nu au putut descrie exact cu cunoştinţele lor din acele vremuri.

Anunt

 

(extras din As the days of Noah were: the Sons of God and the coming Apocalypse, capitolul 11, pag. 303-305)

Lasa un comentariu

comentarii

Anunt
error: Content is protected !!