Ce reprezintă pentru China simbolul Dragonului? Extratereştrii antici din Alpha Draconis au coborât pe Pământ pentru a oferi omenirii înţelepciune
China și-a ales ca emblemă națională Dragonul, un simbol cu o semnificaţie profundă.
În timpuri antediluviene, pe vremea Atlantidei, cerul nocturn arăta foarte diferit: Polul Nord nu era actuala Stea Polară din constelaţia Ursa Minor, ci Alpha Draconis din constelaţia Draco.
Cosmonauţii celeşti care deţineau înţelepciunea transcendentală şi care coborau din stele pentru a instrui omenirea terestră erau cunoscuţi chinezilor sub numele de Dragoni sau Poporul Șerpilor.
Lemurienii şi atlanţii adorau şarpele – reprezenta înţelepciunea divină. În mileniile ulterioare acest respect a degenerat în diverse culte ale şarpelui, răspândite la populaţiile indigene din întreaga lume. Printr-o paradoxală inversiune în gândire, posibil printr-o greşită interpretare teologică privind şarpele din Grădina Edenului, acesta a început apoi să fie asociat Satanei, devenind emblema răului.
Dar templele din neolitic aveau acces printre şiruri şerpuite de coloane; din Babilon până în Japonia, pe cărămizi uscate la soare, ca şi pe ţesături de mătase au fost desenaţi dragoni cu flăcări.
În Biblie au fost menţionaţi – de către profeţi – şerpi zburători cu flăcări, care au fost, de fapt, veneraţi şi în vechiul Mexic.
Tradiţii din Ţara Galilor spun că în vremea adorării Soarelui, în timpul domniei lui Prydain, fiul lui Aedd cel Mare, dragonii au purtat copiii zeiţei Keridwen până la casa lor din ceruri. Iniţiaţi din Egipt şi India au asociat Regele Dragon cu Saturn – Tatăl Zeilor; se pare că acesta a avut o oarecare legătură mistică atât cu regele Arthur, cât şi cu religia celţilor.
Mai mult decât orice altă naţiune, chinezii au adoptat Dragonul ca simbol al civilizaţiei lor; ei credeau că Dragonul Ceresc ar fi fost Tatăl Primei Dinastii a Împăraţilor Divini.
Emblema picturală a dragonului a influenţat profund fascinanta artă chineză, unică în lume, iar în credința populară acesta a fost privit ca aducând binefaceri divine pentru fiii săi din ţara pe care o oblăduia, Imperiul Soarelui.
