Enuma Elish este poemul epic care descrie mitul creației – din perspectiva și cultura babiloniană.

Culturile din întreaga lume, de-a lungul istoriei, au căutat să explice cum a început lumea și cum a fost creat omul. Povestirile pe care le-au creat în slujba acestei misiuni sunt cunoscute drept mituri ale creației.

Atunci când sunt studiate, miturile creației sunt considerate, în general, narațiuni simbolice, mai degrabă decât fapte concrete, care s-au petrecut cândva. Utilizarea termenului de mit denotă caracteristici de ficțiune. Dar culturile și religiile contemporane privesc, în general, propriul lor mit de creație ca și adevăr.

De fapt, miturile creației sunt, de obicei, considerate adevăruri profunde – cu semnificație istorică, culturală și religioasă. Deși există un număr infinit de povestiri ale creației, cu siguranță există numeroase versiuni ale acestora, datorită dezvoltării lor prin tradiție orală. Cu toate acestea, interesant este faptul că toate aceste mituri împărtășesc trăsături comune.

Anunt

 

Orașul vechi din Babilon 

Enuma Elish se referă la epicul creației babiloniene. Babilonul a fost un mic oraș-stat în vechiul imperiu mesopotamian din mileniul III î.Hr. Orașul-stat a fost recunoscut pentru progresele sale în matematică, astronomie, arhitectură și literatură.

De asemenea, a fost renumit pentru frumusețea și legile sale divine. Împreună cu legile divine s-a pus baza religiei, care a fost marcată de mai mulți zei – ființe primordiale, semizei, eroi, spirite și monștri. Practica lor religioasă a inclus sărbătorirea prin festivaluri și ritualuri, închinarea la idoli și mitul creației. Pe lângă cultura orală, multe dintre miturile babiloniene au fost scrise pe tăblițe de lut în formă cuneiformă.

Unul dintre cele mai cunoscute mituri a fost, cu siguranță, Enuma Elish. Este considerat ca fiind una dintre cele mai importante surse de înțelegere a vechii viziuni babiloniene asupra lumii.

 

Cum a fost creată lumea?

Enuma Elish este compusă din aproape o mie de linii de scriere cuneiformă, de multe ori comparate cu povestea creației din Vechiul Testament.

Povestea începe cu o mare luptă între zei, Marduk și Tiamat, care a dus la crearea Pământului și a omenirii. Marduk, zeul furtunii, a fost, în cele din urmă, declarat câștigător și i s-a permis să domnească peste ceilalți zei. Astfel, el a devenit zeul-șef al religiei babiloniene.

Marduk a folosit corpul lui Tiamat pentru a forma Cerul și Pământul. A format marile râuri mesopotamiene – Eufrat și Tigr – din lacrimi. În cele din urmă, a format și omenirea – din sângele fiului său. Tiamat și al soției, Kingu.

Scopul omului era acela de a sluji zeilor.

Enuma Elish a fost scrisă în șapte capitole, copiate ulterior de asirieni și babilonieni. Enuma Elish este considerată cea mai veche poveste a creației, scrisă, probabil, în al doilea mileniu î.Hr. Epopeea a fost recitată sau reinterpretată în documentele Epocii Seleucizilor. George Smith (de la British Museum) a publicat prima traducere în limba engleză în anul 1876.

Anunt

 

Zeii au venit pe Terra şi au oferit omului o parte din genele lor

O veche legendă sumeriană spune că atunci când zeii au coborât pe Pământ, din cauza faptului că nu le-a plăcut ce au văzut, s-au hotărât să intervină şi să modifice structura genetică a omului.

Astfel, Annunaki au oferit oamenilor o parte din genele lor, dorind să creeze un hibrid mult mai inteligent şi predispus evoluţiei spirituale.

Nu putem preciza cu exactitate modul în care a fost realizată această modificare a ADN-ului uman, dar s-a descoperit că omul are doar 20 de codoni activaţi – din cei 64.

44 sunt în stare latentă, probabil lăsați în acest fel pentru ca, într-un viitor apropiat sau îndepărtat, să se realizeze şi activarea lor.

Imposibil să nu ne întrebăm cum ar fi fost omul astăzi dacă ar fi avut toţi codonii activi.

În plus, Sean David Morton vorbeşte – într-una dintre lucrările sale – că un al semn al manipulării genetice constă în cei 46 de cromozomi( faţă de 48 întâlniţi la celelalte primate).

Thomas Huxley, om de știință, afirma că în acea perioadă, Homo Erectus s-a transformat în Homo Sapiens, mărimea creierului uman crescând considerabil într-o perioadă foarte scurtă. Huxley considera că o asemenea trecere nu se poate produce decât la un interval de câteva milioane de ani. El concluziona astfel că, fără îndoială, cineva sau ceva a intervenit.

Timp de mai bine de un milion de ani, forma fizică a oamenilor a rămas neschimbată, pentru ca apoi, peste noapte, să apară Homo Sapiens. Potrivit credinței sumeriene, prima femeie care a născut un prunc provenea din Africa.

Celebrul om de știință Douglas Wallace a comparat ADN-ul câtorva mii de femei și a ajuns la concluzia că acestea proveneau dintr-un singur strămoș feminin african. A fost studiat ADN-ul a mii de femei, de origini rasiale diferite, provenind din zone geografice diferite, iar toate acestea aveau un strămoș feminin comun.

 

Cum sunt acești zei?

Termenul de Anunnaki a apărut pentru prima dată în 1964, atunci când Leo Oppenheim a publicat cartea Ancient Mesopotamia.

La începutul anilor 1970, Zecharia Sitchin a dezvoltat mitul Anunnaki și numeroase informații au ieșit astfel la iveală. În acest fel, Sitchin a fost primul autor care a susținut ideea că Anunnaki au venit de pe o planetă numită Nibiru. Această experiență s-a produs în urmă cu peste 450.000 de ani, când misterioasele ființe, înalte de aproximativ 3 metri, cu piele albă și barbă deasă, au ajuns în Mesopotamia.

Reptilienii sunt mult mai puţin emoţionali decât oamenii. Cu toate acestea, au o cunoaştere extrem de rafinată a fizicii universale şi a legilor Universului. Reptilienii sunt responsabili pentru Şcolile Oculte de pe Pământ, iar învăţăturile lor provin din cunoştinţe antice, moștenite de la rasa-mamă – Carienii.

Reptilienii au considerat că au dreptul de a coloniza toate planetele şi sistemele stelare din Univers, precum și acela de a cuceri sau distruge orice civilizaţie pe care o găsesc acolo unde ajung.

 

Conflicte între Reptilieni și oameni

Acest mit al creaţiei descrie numeroase conflicte între reptile şi oameni, în toate dimensiunile. Cu toate acestea, Reptilienilor li s-a permis să devină parte negativă a jocului Universal (Polaritatea Integratoare). Fără ei, toată lumea ar fi trăit în pace şi n-ar fi existat niciun conflict.

În acest caz, evoluţia sufletului ar fi stagnat, nemaifiind posibilă. Se pare că babilonienii credeau că răul ajută mult în procesul evoluției, la fel ca și binele.

Reptilienii reprezintă partea întunecată în integrarea polarităţii, în timp ce oamenii reprezintă lumina. Prin acest joc, de cel mai înalt ordin, toate sufletele din acest Univers au posibilitatea de a evolua spiritual şi de a se reîntoarce la sursa creatoare, la divinitate/Dumnezeu.

Anunt

Ce s-a întâmplat cu acești zei? De ce au plecat de pe Terra? Încă mai există? Și, dacă da, se vor mai întoarce pe Pământ?

Care este adevărata istorie a omenirii?

Mistere, mistere, mistere…

Lasa un comentariu

comentarii

Anunt
error: Content is protected !!