Oamenii care trăiesc până la 100 de ani prezintă un tip unic de bacterii intestinale
Potrivit unui nou studiu din Japonia, persoanele care trăiesc până la vârsta de 100 de ani au anumite bacterii intestinale care ajută la evitarea infecțiilor.
Astfel, acestea contribuie la menținerea sănătății, implicit la o viață îndelungată.
Rezultatele studiului relevă faptul că aceste bacterii, respectiv compușii specifici pe care îi produc – cunoscuți sub denumirea de „acizi biliari secundari” – au o contribuție semnificativă asupra sănătății intestinelor.
Cu toate acestea, sunt necesare mult mai multe cercetări pentru a dovedi că aceste bacterii promovează o durată de viață excepțională. Descoperirile actuale, publicate în revista Nature, sugererează doar o asociere între aceste bacterii intestinale și longevitate.
“Nu este demonstrat încă faptul că aceste bacterii sunt cele care au ajutat oamenii să trăiască mai mult”, a spus autorul principal al studiului, Dr. Kenya Honda, profesor la Departamentul de Microbiologie și Imunologie al Școlii de Medicină din cadrul Universității Keio din Tokyo. „Deși putem sugera că aceste bacterii producătoare de acid biliar pot conduce la durate de viață mai mari, nu avem încă date care să confirme relația cauză-efect dintre ele”, a declarat Honda pentru Live Science.
“Semnătura” microbiomului intestinal
Comunitatea bacteriilor și a altor microorganisme care trăiesc în intestin, cunoscută sub denumirea de microbiom intestinal, este recunoscută pentru faptul că joacă un rol esențial în sănătatea noastră. Însă, desigur, aceasta se schimbă pe măsură ce îmbătrânim. De exemplu, diversitatea redusă a tipurilor de bacterii intestinale a fost strâns legată de fragilitatea specifică oamenilor în vârstă.
Cercetătorii în domeniu susțin faptul că persoanele care ating vârsta de 100 de ani pot avea bacterii intestinale speciale care contribuie la o stare de sănătate optimă. Se consideră că centenarii tind să aibă un risc mai mic de boli cronice și infecții în comparație cu adulții care nu ajung în această etapă.
În noul studiu, cercetătorii au examinat microbiomul intestinal al 160 de centenari, care aveau, în medie, 107 ani. Comparația a fost făcută în raport cu 112 persoane cu vârste cuprinse între 85 – 89 de ani și 47 de persoane cu vârste cuprinse între 21 – 55 de ani.
Astfel, s-a descoperit că centenarii aveau o „semnătură” distinctă a microbilor intestinali, neîntâlnită în celelalte două grupe de vârstă. De exemplu, anumite specii de bacterii fie au fost sporite, fie epuizate în cazul centenarilor, comparativ cu celelalte două grupuri.
Oamenii de știință au analizat ulterior metaboliții intestinali (rezultați în urma metabolismului) din toate cele trei grupuri și au descoperit faptul că centenarii au prezentat niveluri semnificativ mai ridicate de așa-numiți acizi biliari secundari, în comparație cu celelalte două grupuri.
Bila reprezintă lichidul (de culoare galben-verzui) produs de ficat și depozitat în vezica biliară. Acizii biliari sunt compuși ai bilei care ajută la digestie, în special la grăsimi. După ce ficatul produce acizii biliari, aceștia sunt eliberați în intestin, unde bacteriile îi modifică (din punct de vedere chimic) în acizi biliari secundari.
Cercetătorii au descoperit niveluri deosebit de ridicate ale unui acid biliar secundar numit acid isoalolitocolic (isoalloLCA) la centenari. Nu se știa exact procesul metabolic prin care au trecut bacteriile pentru a produce acest isoalloLCA, astfel că s-a urmărit identificarea exactă a acestuia.
Astfel, s-au examinat tulpinile bacteriene intestinale ale unui om în vârstă de 110 ani și s-a descoperit faptul că bacteriile care au produs isoalloLCA aparțin așa-numitei familii Odoribacteraceae.
Mai mult decât atât, s-a constatat că acest acid isoalolitocolic are puternice proprietăți antimicrobiene, ceea ce înseamnă că ar putea inhiba dezvoltarea bacteriilor „rele” în intestin. În experimente de laborator efectuate pe șoareci, s-a descoperit că isoalloLCA a încetinit creșterea Clostridium difficile, o bacterie care provoacă diaree severă și inflamație a colonului. IsoalloLCA a inhibat, de asemenea, creșterea enterococilor rezistenți la vancomicină, un tip de bacterii rezistente la antibiotice cunoscute ca fiind cauza infecțiilor din spitale.
Cercetările arată că isoalloLCA contribuie la menținerea unui intestin sănătos, prin prevenirea dezvoltării bacteriilor “rele”.
„Dacă aceste bacterii producătoare de acid biliar contribuie la sănătatea intestinală, atunci ar putea fi folosite într-o zi ca probiotice pentru îmbunătățirea sănătății oamenilor”, a spus dr. Honda. A menționat, de asemenea, faptul că aceste bacterii par sigure, deoarece nu produc toxine și nu adăpostesc gene rezistente la antibiotice. “Încă nu este clar modul în care centenarii ajung să dobândească aceste bacterii benefice, dar atât gena, cât și dieta pot juca un rol foarte important în modelarea compoziției microbiomului intestinal al oamenilor”.
Studiul efectuat nu a colectat și informații cu privire la dieta participanților, obiceiurile de exercițiu sau utilizarea medicamentelor, toate acestea putând afecta microbiomul intestinal și contribuind la explicarea legăturii dintre acestea, au menționat cercetătorii.
Studii viitoare care urmăresc grupuri mari de oameni de-a lungul timpului vor putea identifica legătura dintre aceste bacterii specifice și longevitate.
