Timpul nu există! Trăim într-o atemporalitate demonstrată științific
Conceptul de atemporalitate se bazează pe faptul că ceasurile măsoară durata, viteza și ordinea numerică a schimbării materialelor, nu a timpului. Cu ochii, se poate percepe Universul doar la nivelul schimbării materiale care se desfășoară în spațiul fizic. Nu putem percepe timpul ca pe o realitate fizică în care se desfășoară schimbarea materială.
Timpul nu este o realitate fizică fundamentală, ca materie – energia și spațiul fizic sunt. Timpul există, deci, doar atunci când îl măsurăm – efectul de observator.
Introducere în atemporalitate
Convingerea omului este că, odată cu ceasul, timpul de măsurare nu poate fi dovedit printr-un experiment, deoarece timpul nu poate fi observat concret, fizic.
Cea mai mică unitate de durată și ordinea numerică a schimbării materialelor este timpul Planck, iar cel mai mare este anul lumină. Schimbările de material în sine nu au o durată, ci doar ordine numerică. Un om de știință poate oferi durată modificărilor materiale doar prin măsurarea acestora cu ceasuri. Universul este un fenomen atemporal.
Albert Einstein spunea:
„Spațiul și timpul sunt modalități prin care ni se distrage atenția de la condițiile în care trăim.”
Așadar, timpul pe care-l cunoaștem noi, prin ceasuri și calendare, a fost inventat.
Schimbarea care se desfășoară în spațiul fizic este atemporală. Schimbarea materialului se desfășoară în spațiu atemporal. În teoria relativității, coordonarea timpului permite observarea fluxului ireversibil – în cazul schimbărilor materiale care se încadrează în ritmul atemporal liniar, aceasta însemnând că în spațiu-timp există un model matematic, care însă nu există ca o realitate fizică percepută de om.
Conceptul de atemporalitate și experimentul Einstein-Podolski-Rosen
Experimentul Einstein-Podolski-Rosen confirmă conceptul de atemporalitate conform căruia schimbarea materială se desfășoară doar în spațiu – nu în timp.
Spațiul atemporal reprezintă un mijloc de informare imediată între particulele elementare. Conceptul de atemporalitate se bazează pe percepția elementară: timpul nu pot fi observat în Univers. Cu ceasuri se măsoară durata, viteza și ordinea numerică a evenimentelor care se petrec în universul atemporal.
Nu există trecut și viitor în Univers, ambele există doar în mintea umană. Timpul are efect de observator ṣi există doar atunci când cineva îl măsoară. Întregul Univers este un fenomen atemporal.
Atemporalitate demonstrată
Un studiu efectuat de Universitatea din Porstomouth în colaborare cu Universitatea Federală din Brazilia a relevat faptul că oamenii din tribul Amondava, chiar dacă ar înţelege că evenimentele se produc în timp, aceștia tot nu ar pricepe că acesta există ca şi concept separat.
„Ideea este una controversată, iar viitoare cercetări vor stabili dacă același lucru este valabil și pentru alte triburi amazoniene”, menționează BBC.
„Nu spunem că aceşti oameni sunt ‘în afara timpului’. Ei vorbesc, ca și noi, despre evenimente și secvențe de evenimente, însă nu percep timpul ca pe ceva independent de evenimentele care au loc”, a declarat Chris Cena, profesor de lingvistică la Universitatea din Porstmouth.
Limba vorbită de acest trib nu conţine un cuvânt/o definiție pentru „timp”, pentru acești oameni nu există perioade determinate, precum lună sau an. De asemenea, oamenii nu vorbesc despre vârsta lor, adoptând nume noi în etape diferite ale vieţii lor, deoarece dobândesc și noi statuturi în cadrul grupului din care fac parte. Cel mai surprinzător este faptul că nu există o suprapunere între conceptele de timp și spaţiu.
În limba tribului Amondava nu există construcții verbale la timpul trecut, precum „ceva s-a întâmplat” sau „ceva a existat cu mult înainte”.
Ipotezele echipei arată că lipsa unei concepţii despre timp este legată de lipsa tehnologiei pentru măsurarea timpului. Tribul nu are un calendar, nu dispune de ceasuri. Amondava este cunoscut publicului încă din 1986.
