Una dintre marile descoperiri ale lui Nikola Tesla: energia liberă – absolut gratuită, nelimitată. O excepţională şansă a viitorului planetei, care ne-a fost complet ascunsă
Energia liberă, curată, nelimitată, gratuită, uşor de produs este, cu siguranţă, marea descoperire a genialului om de ştiinţă şi inventator Nikola Tesla, în jurul căreia şi acum, la aproape un secol de când s-a stins din viaţă, se păstrează o precaută tăcere, deşi ar putea fi soluţia perfectă pentru enormele probleme energetice cu care se confruntă lumea la ora actuală.
I se mai spune energia Universului, energia vacuum-ului, energia punctului-zero a undelor electromagnetice, zero-point energy și este inepuizabilă, nepoluantă – a fost marea revelaţie a lui Nikola Tesla, confirmată de nenumăraţi oameni de ştiinţă.
La o conferinţă din 1891, ţinută la Columbia University, din New York, Nikola Tesla vorbea pentru prima dată în public despre energia liberă:
”În câteva generaţii – spunea Tesla – maşinile noastre vor funcţiona graţie unei energii disponibile în fiecare punct al Universului. În spaţiu există o formă de energie. Este statică sau cinetică? Dacă este statică – continua remarcabilul inginer – toată cercetarea noastră ar fi fost în zadar. Dacă este cinetică, şi ştim că este aşa, e doar o chestiune de timp până se va recunoaşte acest lucru, umanitatea va pune în armonie tehnicile sale energetice cu marile lucrări ale naturii.”
Aceste afirmaţii ale lui Nikola Tesla despre energia liberă nu sunt doar expresia unei intuiţii şi cunoaşteri excepţionale ale unui spirit vizionar, dar şi ale unui inventator care şi-a pus gândirea creatoare în slujba oamenilor, spre binele acestora.
Aproximativ două treimi din ceea ce înseamnă Univers este energie liberă, iar din această energie Pământul se poate “alimenta” pe termen nelimitat.
Nikola Tesla – un inventator genial, născut într-o familie de istro-români
Deşi Nikola Tesla este un nume cunoscut în întreaga lume – ca inventator şi om de ştiinţă excepţional, de origine sârbă, poate mai puţini dintre noi ştiu faptul că s-a născut într-o familie de istroromâni (populaţie românească stabilită, încă din secolul al XIV-lea, în zona Lica, din actuala Croaţie).
Pe tatăl său îl chema Drăghici, ulterior schimbându-şi numele în Tesla, după meseria de dulgher (teslar) pe care o practica. Despre mama sa se spune că era de o inteligenţă nativă sclipitoare. De altfel, Henri Coandă, marele savant, inventator şi aviator român, de când l-a cunoscut pe Nikola Tesla, în 1893, l-a prezentat ca român din Banatul Sârbesc.
În pofida originilor, nimic din România nu face referire la marile sale realizări şi invenţii, un muzeu renumit aflându-se însă la Belgrad (care îi poartă numele) – unde sunt expuse sutele sale de brevete, fotografii, cărţi şi nenumărate exponate tehnice, mărturie a gândirii sale geniale, care a început să se concretizeze de la vârsta de 24 de ani.
Nikola Tesla a deschis drumuri nebănuite în domenii precum electricitatea, ştiinţa calculatoarelor, magnetismul, robotica, fizica nucleară, etc.
În 1895, datorită unui proiect grandios, conceput de Nikola Tesla, a fost dată în funcţiune prima hidrocentrală de curent alternativ din lume, la Cascada Niagara. Primul neon, primele fotografii cu raze X, primul dispozitiv wireless din lume, Bobina lui Tesla (apreciată ca fiind cea mai spectaculoasă invenţie a sa), tehnologii care stau la baza actualelor reţele radio şi TV, descoperirea frecvenţei de rezonanţă a Pământului, Motorul electric Tesla, o maşină de zbor fără propulsoare (similară OZN-urilor), proiectul primului accelerator de particule, pe principiul fulgerului globular (Proiectul Philadelphia) sunt doar câteva dintre remarcabilele sale realizări.
Multe dintre invenţiile lui Nikola Tesla au fost secretizate de guvernul SUA, după moartea inventatorului, pentru că deveniseră extrem de atractive pentru autoritătile militare. Printre acestea se află un scut energetic, rămas un mister, care ar fi făcut imposibile războaiele, precum şi o nouă sursă de energie, pe care Tesla o intuise încă din anii 1890 şi care, cu siguranţă, era energia liberă.
S-a stins din viaţă în 1934. Ziua de 10 iulie a fost declarată – de către Tesla Memorial Society of New York – drept Ziua Tesla.
Ce este energia liberă?
Energia liberă este o formă de energie non-convenţională.
În fizica cuantică este numită energia vidului (ether)/vacuum energy sau energia punctului zero.
Energia liberă ocupă întreg spaţiul care ne înconjoară. Este o energie electromagnetică şi pare a fi neutră din punct de vedere electric. Se presupune că originea sa este legată de prezenţa câmpurilor de perechi de particule şi antiparticule (fotoni). Aceste perechi (virtuale) se deplasează în două direcţii opuse, fără a se separa, creând între ele o tensiune, deci o energie care se transformă în undă si care se propagă în spaţiu.
Energia vidului/vacuum energy este datorată, aşadar, particulelor virtuale, unei fluctuaţii cuantice tranzitorii, în virtutea principiului incertitudinii al lui Heisenberg sau principiul nedeterminării – care afirmă că, pentru o particulă din structura atomică, nu se poate cunoaşte simultan şi viteza, şi poziţia sa, existând posibilitatea de a se stabili cu precizie poziţia, rămânând incertă viteza, ori invers. O parte din această energie poate să devină o energie utilizabilă, o sursă de energie curată şi inepuizabilă.
Nikola Tesla explica astfel:
”Fiecare atom se diferenţiază printr-o mişcare de rotaţie continuă, de eter, întocmai ca un vârtej într-un lac liniştit. Eterul, atunci când este pus în mişcare, devine materie. Odată ce mişcarea se opreşte, eterul revine la starea sa normală. Apare astfel extraordinara posibilitate ca omul să poată să facă materia să apară şi să dispară, cu condiţia să aibă instrumentele potrivite pentru a iniţia şi a opri aceste vârtejuri de eter. La comanda sa, aproape fără niciun efort, vechile lumi vor dispărea şi altele noi vor înflori.”
Mulţi oameni de ştiinţă confirmă astăzi existenţa energiei libere, aşa cum a fost explicată de Nikola Tesla
Faptul că energia liberă (free energy) nu este o utopie a fost confirmat încă de la începutul secolului al XX-lea, chiar de către descoperitorul acesteia.
În 1931, după cum cum afirmă nenumărate surse, Nikola Tesla a construit şi a condus un automobil care utiliza energia liberă. Se pare că motorul respectiv s-a pierdut şi nimeni nu l-a mai putut reproduce în forma gândită de Tesla.
Mai mulţi specialişti independenţi au reuşit să realizeze și ei maşini care să funcţioneze pe principiul energiei libere. Este o dovadă convingătoare că energia liberă există, chiar dacă, se pare, doar aceste principii teoretice recunoscute de ştiinţa modernă nu sunt suficiente pentru a oferi explicaţii multumitoare despre acest fenomen.
Cu toate acestea, fizica cuantică a pus adesea sub semnul întrebării mai multe legi considerate ca fiind invariabile în fizica clasică. Dintr-o astfel de perspectivă, cuantică, Universul are mai multe dimensiuni, iar particulele de materie pot exista în diferite locuri ale acestui Univers, vidul este “plin” de energia cuantică, ceea ce conduce la ideea că maşinile pot funcţiona pe baza acestei energii.
Energia liberă – aplicaţii şi perspective
Între epoca Tesla şi cea actuală, se pot menţiona nenumărate exemple care confirmă că energia liberă există.
Ceea ce este uimitor este că aceste rezultate certe legate de posibilitatea utilizării energiei libere nu sunt încă valorificate pe scară largă. Iată câteva exemple:
- Efectul Casimir, prezis de Hendrik Casimir, experimentat de Marcus Spaarnay, confirmat şi de Stepen Hawking, în lucrarea “Universul într-o coajă de nucă”, precum şi de cercetările specialiştilor de la Harvard University şi de la Universitatea Vrije, din Amsterdam, efect al fizicii cuantice, care ilustrează punctul zero sau energia în stare de vid, manifestată prin fluctuaţii ale undelor electromagnetice.
- Un articol publicat în anii 2000, în revista Physics Letters, arată că principiile relativităţii generale pot fi utilizate pentru a explica principiile de funcţionare ale generatorului electromagnetic imobil (MEG), un dispozitiv care oferă de douăzeci de ori mai multă energie decât dispozitivele clasice.
- Fizicianul american Harold E. Puthoff, de la Stanford University, a publicat un articol intitulat “Gravitaţia ca forţă de fluctuaţie a punctului zero”, în care confirmă efectul Casimir, implicit existenţa energiei libere şi un alt articol despre producerea de energie din vid. Studiile sale au fost însă clasificate, iar programul de cercetare în domeniu a fost închis.
- În Elveţia, funcţionează, pe baza zero-point energy, în localitatea Methernitha, un generator de energie electrică, realitate confirmată de către specialiştii care l-au vizitat, fără a putea afla însă detaliile tehnice.
- Motorul Minato, pus la punct în Japonia, care utilizează energie magnetică, cu ajutorul unor magneţi permanenţi, dispuşi în aşa fel încât să pună în mişcare un motor. Producţia unui astfel de motor a fost lansată deja, având în vedere performanţele şi randamentul care depaste 300%.
- Este un paradox al lumii actuale faptul că, încă de la sfârşitul secolului al XIX-lea, Nikola Tesla a anticipat, definit şi probat existenţa energiei libere şi, pe de altă parte, în lumea contemporană, se întreţine aproape cu obstinenţă ideea că suntem şi vom fi într-o tot mai gravă criză energetică.Cine are interesul să treacă sub tăcere, ignorând voit o posibilitate excepţională pentru sănătatea Terrei şi binele oamenilor?
Sunt nenumărate voci care încep să aibă curajul să dezvăluie interesele financiare ale celor care profită de pe urma unui sistem energetic depăşit, negând cu vehemenţă energia liberă.
Un fost astronaut NASA şi profesor de fizică la Princeton University, dr. Brian O’Leary, constata și acesta că ”multe laboratoare, din lumea întreagă, au experimentat tehnici care demosntrează existenţa energiei libere. Dacă aceste noi tehnologii, spune fizicianul, ar fi valorificate la scară mondială, schimbările ar fi majore şi benefice. Aceste tehnologii sunt de departe lucrul cel mai important pe care l-ar putea înregistra istoria lumii.”
